Parlamentul Republicii Moldova

„Nu trebuie să fim mai catolici decât Papa”: Tofan, despre atragerea muncitorilor străini în Moldova

Republica Moldova are nevoie de mai mulți oameni să muncească. În prezent, Codul muncii descurajează angajarea. Declarațiile au fost făcute de premierul desemnat, Vasile Tofan, aflat la Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților. În ceea ce privește venirea străinilor în Moldova, Tofan a declarat că „nu este soluția optimă”. În același timp, a spus că, dacă anumiți angajatori nu pot găsi competențe în Moldova, trebuie să aibă dreptul să le găsească peste hotare. În context, a vorbit despre „bariere absolut inutile” pentru străini. În ceea ce ține de piața muncii, a menționat Tofan, „sunt multe bătălii de dat”.

În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri din Parlament, Tofan a spus că „provocările de pe piața muncii sunt foarte mari”. „Plus minus, avem 850 de mii de oameni care lucrează în Moldova și avem peste 750 de mii de pensionari. (…) Raportul dintre pensionari și angajați este foarte, foarte prost. Din păcate, ceasul demografic lucrează contra acestui raport. (…) De asta avem nevoie de mai mulți oameni să muncească. (…) Inclusiv de a schimba anumite politici. (…) ANOFM (nota red. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) trebuie organizată de o manieră în care să poată plasa mai mulți oameni (nota red. pe piața muncii). Targetul pe care ni-l punem pentru 2029 este de 100 de mii de oameni”, a adăugat Tofan.

Potrivit lui Tofan, în Republica Moldova „avem un cod al muncii foarte reglementat, care descurajează angajarea”. „Vreau să vă asigur că n-o să evit inclusiv discuții complicate. Noi, ca reprezentanți ai acestei țări, trebuie să avem curajul să punem degetul pe rană – să vorbim cu angajatorii și să-i întrebăm: „de ce nu angajați mai mulți oameni?” O să vă spună de foarte multe prevederi care descurajează”, a menționat el.

În ceea ce privește venirea străinilor în Moldova, Tofan a spus că „nu este soluția optimă”. „Recunosc. În același timp, nu trebuie să fim mai catolici decât Papa, în sensul în care, dacă anumiți angajatori nu pot găsi careva competențe în Moldova, trebuie să aibă dreptul să le găsească peste hotare. Să începem cu lucrurile simple, să începem cu dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a lucra aici, în Moldova. Eu personal am avut mult prea multe experiențe când aduceam competențe rare de peste hotare și săracii oameni trebuiau să piardă câte 3 zile la Biroul Migrație și Azil. Nu este acceptabil, într-o țară care nu are destulă forță de muncă, să creem bariere absolut inutile, care ne costă bani, pe noi, pe moldoveni”, a comunicat el.

„Vreau să vă asigur că am tot curajul. Am venit în această funcție nu ca să menajez, nu ca să găsesc doar compromisuri, dar să-mi asum inclusiv bătălii. Și în ce ține de piața muncii, sunt multe bătălii de dat”, a conchis Tofan.

***

Menționăm că premierul desemnat, Vasile Tofan, se află în prezent la Parlament. Acesta și-a prezentat echipa și programul de guvernare. După o oră de discurs, Parlamentul a trecut la sesiunea de întrebări și răspunsuri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: