„Nu vreau să pierd timpul din cauza prostiei autorităților”. 7 istorii ale studenților din Moldova care nu pot ajunge la studii în Rusia

Din cauza epidemiei de coronavirus și a închiderii hotarelor, studenții din Moldova, care învață în instituțiile universitare din Rusia, nu au putut merge la studii. Autoritățile Rusiei au promis că vor soluționa această problemă, dar așa și nu au rezolvat-o, deși studenții sunt gata să facă testul din cont propriu și să stea în carantină. Universitățile au organizat pentru studenții străini instruire la distanță, dar nu e chiar atât de simplu în acest sens. NM a selectat șapte istorii ale studenților din Moldova care ne-au povestit despre încercările lor de a ajunge în Rusia, despre problemele ce țin de instruirea în regim online, despre lucrurile călduroase și locuință.

„Vreau să învăț normal și să nu pierd timpul din cauza prostiei autorităților”
Polina Cozac, Chișinău

Eu sunt în anul trei de studii la Universitatea „N. Lobacevski” din Nijegorodsk. Studiez dreptul. În luna august, am încercat să merg la studii, dar m-au întors la graniță. În Rusia au fost lăsați doar cei care au cetățenia FR, rudele de gradul întâi ale celor cu cetățenia FR sau prin autorizația personală a vicepremierului Tatiana Golikova.

Am scris la MAE, la Ministerul Educației, Rospotrebnadzor, Serviciul Federal de Grăniceri al Rusiei, la Ambasada  Rusiei în Moldova și la Ambasada Moldovei în Rusia. Au fost două tipuri de răspunsuri: sau – nu e treaba noastră, faceți ce vreți, sau – adresați-vă către altă instituție.

În universitatea noastră, profesorii au fost obligați să lucreze la distanță cu studenții străini. Eu sunt unica studentă străină din grupa mea, iar în tot torentul suntem trei. Dar nu e chiar atât de simplu. În luna septembrie, studii la distanță nu au fost deloc, unele discipline nici acum nu se predau online. Cum voi susține sesiunea de iarnă, nu știu. Dar nu vreau să-mi iau concediu academic. Vreau să învăț normal și să nu pierd timpul din cauza prostiei autorităților.

Mai există o problemă. Când am plecat acasă, pe vară, nimeni nu știa că noi nu vom putea reveni. Majoritatea lucrurilor mele, inclusiv hainele călduroase, au rămas la cămin. Deci, am rămas fără îmbrăcămintea de iarnă.

„Mă bucur că sesiunea poate fi susținută la distanță”
Irina Curlea, Anenii Noi

Anul acesta, am fost admisă în anul întâi al Universității Tehnice de Stat din Penza, secția învățământ cu frecvență redusă. Am obținut studii medii de specialitate în Rusia și tot acolo m-am înmatriculat la universitate. La Penza mi-au rămas toate lucrurile, inclusiv tehnica. Dar măcar mi-a mers, că nu trebuie să plătesc pentru chiria locuinței, pentru că o am pe a mea.

Credeam că voi putea pleca în Rusia în baza unui permis de ședere temporar, dar s-a constatat că nici cu acest document nu se poate.

Nu am niciun fel de lecții online, pentru că sunt unica studentă străină din grupă. Universitatea mi-a oferit doar un cabinet online personal și materialul pe care trebuie să-l susțin. Mă bucur că voi putea susține sesiunea la distanță. Dar îmi pare rău că nu pot să particip la master class-uri alături de colegii mei de grupă, să adresez întrebări și să obțin răspunsuri la ele.

Dacă pentru a intra în Rusia ar trebui să stau în carantină ori să fac testul de coronavirus din cont propriu, aș accepta. Cred că orice student ar accepta toate condițiile, numai să plece la studii.

„Alte țări primesc toți studenții, inclusiv pe cei din Rusia”
Iana Filippova, Chișinău

Învăț în anul doi de rezidențiat la Universitatea de Stat de Medicină „Mecinikov” din Sankt-Peterburg, studiez obstetrica și ginecologia. La rezidențiat, este importantă practica și interacțiunea permanentă cu pacienții. Eu am acces la materialele teoretice, dar teoria fără practică este inutilă.

N-aș vrea să-mi iau concediu academic, dar situația mă impune să mă gândesc la aceasta. Mai ales că la căminul universității au rămas lucrurile mele și sunt nevoită să plătesc lunar câte 6 mii de ruble pentru camera din cămin.

Eu nu înțeleg, de ce alte țări au permis intrarea tuturor studenților, inclusiv din Rusia, iar pentru autoritățile ruse, aceasta a devenit o problemă. Noi suntem de acord cu toate cerințele, suntem gata să petrecem 14 zile în carantină și să facem testele de coronavirus din contul nostru.

„Ne-am adresat către un deputat al parlamentului”
Iaroslav Iasico, Chișinău

Învăț în anul patru al Universității de Stat „Școala Superioară de Economie” din Sankt-Peterburg. Am încercat să plec în Rusia. În luna august, consulatul rus mi-a propus „să trec prin Belarus, până când nu s-a închis totul”. Dar se pare că diplomații nu sunt la curent că cetățenii străini nu au dreptul să treacă frontiera terestră dintre Rusia și Belarus din cauza fleacurilor birocratice.

La mijlocul lunii octombrie, cei de la consulatul Moldovei din Moscova au încetat să răspundă la mesajele mele. Iar până atunci, îmi scriau mereu: „Suntem în criză de informații”.

Sunt nevoit să studiez la distanță. Prelegerile și seminarele online se desfășoară în Zoom sau Microsoft Teams. Desigur, nu prea seamănă cu studiile clasice din sălile de curs și îmi este dor și de întâlnirile personale cu profesorii, și de colegii de grupă. Dar cel mai important e faptul că practica nu poate fi organizată în regim online. O altă problemă o constituie lucrurile personale care au rămas la Peterburg.

Împreună cu alți studenți din Moldova de la instituțiile universitare ruse, ne-am adresat către Galina Sajina, deputat în parlament din partea PAS, care a acceptat să ne ajute. Împreună, am întocmit textul unei scrisori în care am expus problemele noastre. La 1 octombrie, am expediat-o către Ambasada Rusiei. Dar deputatul nu a primit răspuns la această scrisoare.

„Pentru prima dată în viață am simțit discriminarea”
Valeria Reintovici, Chișinău

Învăț la Școala Superioară de Economie din Moscova, în anul doi, Facultatea Jurnalism. Din motive lesne de înțeles, studiez la distanță. Mi-a mers. Internetul nu m-a dezamăgit. Profesorii transmit întotdeauna înregistrările prelegerilor. Colegii mei din Rusia învață în format mixt: cu prezență fizică, maximum trei zile pe săptămână – doar seminare.

În grupa mea sunt patru străini. O fată din Kazahstan a reușit să revină la studii în luna octombrie. Alți doi colegi de grupă, din Vietnam, studiază la distanță, la fel ca și mine. Pentru ei, este dificil să comunice în limba rusă, de aceea eu comunic cu profesorii din numele nostru, al meu și al celor doi studenți.

Eu plătesc taxa de studii deplină – 200 mii de ruble. Încă la începutul pandemiei, când universitățile au trecut la instruirea la distanță, noi toți cei care învățăm cu plată, am cerut să ni se reducă taxa de studii. Dar mulțumesc că măcar nu au majorat-o.

La Moscova, trăiesc într-un apartament închiriat. Toată tehnica, îmbrăcămintea de toamnă și de iarnă au rămas acolo. Aici, în Moldova, am fost nevoită să le cumpăr pe toate din nou. Pentru lucrurile mele și pentru tehnică am cheltuit aproape 30 mii de lei. Alți 200 de euro trebuie să plătesc lunar pentru chiria locuinței.

Studiind la distanță, am simțit pentru prima dată în viață discriminarea. Colegii mei de grupă au ignorat de mai multe ori rugămintea de a conecta Zoom și de a explica sarcinile. Eu am devenit o povară pentru ei. Dacă nu ar fi prietenele mele apropiate, nu aș fi putut participa la seminare. Șefa grupei a ignorat rugămințile de a conecta transmisiunea. Profesorii au refuzat uneori să conecteze Zoom, pentru că aceasta „nu are sens” și ar putea avea loc „scurgerea de proprietate intelectuală”.

Dar în general, profesorii încearcă să îmi înțeleagă situația. Unii chiar sunt gata să organizeze seminare online separat cu studenții străini.

„Această situație este un stres enorm pentru mine”
Elizaveta Rudeanu, Cahul

Eu sunt studentă a Academiei de Stat de Științe Agricole din Kostroma, la facultatea de inginerie și tehnologie. Mi-au transmis de la academie o chemare oficială, dar nici chiar aceasta nu poate constitui motiv de intrare. În luna octombrie, am expediat câteva scrisori către Ministerul Învățământului din Rusia. Și mi-au răspuns: „Învățați la distanță”.

În orașul  Kostroma, trăiam la cămin. Nu plătesc pentru cameră, pentru că am scris refuz atunci când am plecat acasă. Credeam că plec pentru o lună. Acum îmi fac griji pentru lucrurile care au rămas acolo.

Această situație este un stres enorm pentru mine. Cerințele față de cei care învață la distanță sunt aceleași ca și față de studenții care învață cu prezență la zi, participă la consultații, fac lucrări de laborator care pot fi organzate doar în academie. Iar eu sunt nevoită să mă descurc de una singură cu toate și dacă nu am înțeles ceva, mi se micșorează notele. Iar din cauza că nu pot să mă prezint la universitate, m-au demis din funcția de șefă a grupei.

„Cu timpul, vom simți diferența de cunoștințe”
Svetlana Suruceanu, Chișinău

Anul acesta, am fost admisă la Școala Superioară de Economie din Moscova, specialitatea „Reclamă și relații publice”. În grupa mea, toți învață la distanță, pentru că sunt mulți studenți străini care nu pot intra pe teritoriul Rusiei. Prelegerile și seminarele se desfășoară în Zoom. Ne sunt oferite suficiente materiale, dar, desigur, instruirea online nu poate fi comparată cu cea offline. Cu timpul,  cred, se va simți diferența de cunoștințe, pentru că în regim online e mai dificil să te axezi pe studii.

Universitatea noastră nu poate influența situația, dar este gata să ne ofere un document precum că studentul zboară spre Rusia la studii. Eu intenționez să depun actele pentru obținerea cetățeniei Rusiei, pentru ca să am posibilitatea de a intra în Rusia.

În această situație, mă simt discriminată. Costul studiilor este același ca și pentru studenții care învață offline. Eu sunt gata să fac testul de coronavirus din cont propriu ori să stau 14 zile în autoizolare, doar să ajung mai repede la studii.

***

Potrivit datelor Ambasadei Moldovei în Rusia pentru luna octombrie 2020, în instituțiile universitare din Rusia învață 10 mii de studenți din țara noastră. În total, conform estimărilor Irinei Soloviova, voluntară din FR, în Rusia sunt aproximativ 100 mii de studenți străini.

În luna august, președintele Moldovei Igor Dodon a promis că va oferi asistență studenților din Moldova în ce privește intrarea în Rusia. La începutul lunii septembrie, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov a declarat că autoritățile ruse intenționează să soluționeze, într-o lună, problema privind revenirea studenților străini. Dar nu au rezolvat-o.

La sfârșitul lunii octombrie, 178 de studenți din diferite țări, inclusiv din Moldova, s-au adresat cu o scrisoare deschisă către președintele staffului de combatere a coronavirusului din Rusia, Tatiana Golikova și ministrului de externe Lavrov. Studenții au cerut în respectiva scrisoare să li se permit să vină în Rusia pentru a-și continua studiile cu prezență la zi și și-au asumat angajamentul de a respecta toate măsurile de securitate. Autoritățile Rusiei încă nu au răspuns la scrisoare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: