Situația economică din Republica Moldova s-a stabilizat, iar de anul viitor economia va începe să crească moderat, consideră Guvernul. Experții vorbesc, însă, despre o „bază de creștere foarte slabă”, în condițiile în care „tot ce putea să cadă a căzut”, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) – despre o „incertitudine semnificativă”. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru economia Republicii Moldova în următorii ani.
Potrivit prognozelor Ministerului Economiei și ale organizațiilor internaționale, anul viitor economia Moldovei va începe să crească moderat. Conform proiectului bugetului de stat, în 2026 PIB va crește cu 2,4%, în 2027 – cu 3,3%, iar în 2028 – cu 3,6%. Anterior, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declara într-un interviu pentru NM că ritmul potențial de creștere al PIB-ului în Moldova se situează în jurul valorii de 4%, iar depășirea acestui prag nu este realistă în actualele condiții.
Inflația, potrivit prognozelor Guvernului, va constitui anul viitor 4,3%, în 2027 – 4,5%, iar în 2028 – 5%, adică va intra în coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională: 5% ± 1,5%. Exporturile, potrivit estimărilor Guvernului, vor crește în următorii trei ani cu 6% – 7,6% pe an, însă importurile vor crește mai rapid. Din acest motiv, deficitul balanței comerciale externe va crește de la 5,5 miliarde de dolari în 2025 la 6,9 miliarde de dolari în 2026, iar până în 2028 va ajunge la 9,1 miliarde de dolari.
În ceea ce privește salariul mediu, Guvernul prognozează că acesta va crește de la 15,6 mii de lei în acest an la 17,4 mii de lei în 2026, la 19,3 mii de lei în 2027, iar în 2028 – până la 21,3 mii de lei.
FMI, a cărui misiune s-a aflat în Moldova în prima jumătate a lunii decembrie, oferă o prognoză a creșterii PIB-ului Moldovei similară cu cea a Guvernului: în 2026 – cu 2,3%, iar până în 2028 – cu 3,7%. „Creșterea de 3,7% în 2028 va reflecta un nivel mai ridicat al investițiilor publice și private și reforme structurale orientate spre creșterea productivității în cadrul Planului de creștere al UE. Deficitul contului curent al balanței de plăți [depășirea importurilor față de exporturi] va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar treptat pe termen mediu, pe fondul diminuării cererii de importuri”, consideră experții FMI.
În anul 2025, care se apropie de final, PIB-ul Republicii Moldova, potrivit prognozei FMI, va crește cu 2,7% datorită unei recolte care a depășit așteptările, precum și a unui nivel ridicat al consumului și al investițiilor.
În același timp, FMI a atras atenția că această prognoză este marcată de o „incertitudine semnificativă”. În special, există riscuri de deteriorare a situației, care sunt legate în principal de posibila intensificare a impactului negativ al războiului din Ucraina și de alte evenimente geopolitice, precum și de întârzieri în implementarea reformelor și de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor oferite Republicii Moldova. „Pe de altă parte, implementarea accelerată a reformelor și evenimentele geopolitice potențial mai favorabile pot influența pozitiv perspectivele de creștere economică”, consideră reprezentanții fondului.
Totodată, experții FMI au remarcat că în bugetul pentru anul 2026 este prevăzută o creștere ambițioasă a cheltuielilor de capital, care ar putea contribui la trecerea de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții. „Cu toate acestea, pentru valorificarea acestor avantaje este necesară o capacitate mai mare de absorbție a fondurilor investiționale și îmbunătățiri în implementarea proiectelor. Prin urmare, sunt salutate eforturile continue ale autorităților de perfecționare a proceselor de gestionare a investițiilor publice”, au precizat experții FMI.
Experții fondului consideră, de asemenea, că Republica Moldova are nevoie de reformarea bugetului de stat. „Un sistem bugetar-fiscal solid și transparent, care să includă o planificare atentă a bugetului și o executare consecventă a acestuia, respectarea regulilor bugetare și un control independent din partea consiliului bugetar-fiscal, va permite reducerea cheltuielilor guvernului prin diminuarea primelor de risc aferente datoriei suverane, va spori eficiența cheltuielilor și va asigura o mai mare predictibilitate”, au precizat experții FMI.
Ce spun experții
Expertul economic Victor Ciobanu a menționat că bugetul pentru anul viitor a fost elaborat în proporție de 80% de Guvernul lui Dorin Recean (până la demisia acestuia). „Nu sunt de așteptat idei revoluționare în el. Abia anul viitor pot fi așteptate idei noi, modificări ale parametrilor bugetari și așa mai departe. Nici o creștere a indicatorilor macroeconomici nu ar trebui așteptată. PIB-ul va crește în limitele de 2–3% și aceasta pe seama împrumuturilor externe. Este un scenariu în mare parte previzibil. Sunt prudent optimist. Cred că va exista o tendință de stabilizare a creșterii economice după ani îndelungați [de criză]”, a spus Ciobanu.
El a menționat, de asemenea, situația alarmantă a balanței comerciale externe a Republicii Moldova: în primele zece luni ale anului, deficitul comerțului exterior a ajuns la aproape 6 miliarde de dolari, în condițiile în care exporturile au fost de 3,04 miliarde de dolari, iar importurile – de 8,84 miliarde de dolari. „Dacă ne uităm la pozițiile de export, acolo, în afară de piese auto, există materie primă alimentară fără valoare adăugată. Exportăm grâu și semințe și importăm făină și ulei de floarea-soarelui”, a spus Ciobanu.
Potrivit expertului IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, în anul 2025 au existat destule momente pozitive în economia moldovenească. „Anul care se încheie a fost unul de stabilizare. Mă aștept ca în 2026 să avem o creștere industrială normală – de 5% – 7%, iar în agricultură va fi o creștere bună. La exportul de bunuri și servicii, cred că vom depăși pentru prima dată maximul istoric de 6,8 miliarde de dolari (exportul maxim a fost în 2022 – 6,6 miliarde de dolari)”, a spus Ioniță.
Totodată, el a precizat că Republica Moldova are „o bază de creștere foarte slabă”: „Tot ce putea să cadă a căzut. Aici se poate vorbi despre o ciclicitate normală a economiei. Dar Moldova este singura țară vecină cu Ucraina al cărei PIB actual este mai mic decât înainte de război. Suntem singurii care nu au reușit să se îndrepte”.
