libertatea.ro

O dentistă din Republica Moldova, reclamată în România: făcea operații estetice fără o autorizație 

O dentistă din Republica Moldova a fost judecată pentru că făcea operații estetice în România fără drept de practică, comunică presa română. Se menționează că aceasta a fost reclamată de mai multe cliente care au suferit de pe urma intervențiilor chirurgicale. 

Libertatea.ro scrie că este vorba despre Svetlana Mereuță, alias „Dr. Lana”, care a primit recent primul verdict în instanță.

Instanța din România a condamnat-o pe Mereuță la un an și șase luni de închisoare sub supraveghere „pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activității în formă continuată”. Decizia nu este definitivă.

„Posesoare a unei diplome de medic stomatolog și a unei specializări în cosmetologie estetică în Republica Moldova, Svetlana Mereuță a fost reclamată după efectuarea mai multor intervenții de microchirurgie estetică, pentru care nu avea autorizație de practică în țara noastră din partea Colegiului Medicilor”, comunică presa română.

Se menționează că aceasta făcea operații de lifting de sprâncene, mărire de buze, rinocorecție și alte proceduri.

Poliția a reacționat și a reținut-o pe Svetlana Mreuță alături de soțul său, care potrivit anchetatorilor el era cel care achiziționa substanțele și materialele folosite în cadrul intervențiilor.

„Pentru a atrage cât mai multe cliente și pentru a le induce în eroare cu privire la calitatea sa de medic, inculpata a utilizat platformele online, respectiv Facebook și Instagram, unde s-a promovat ca Dr. Lana. (…) Aceasta s-a prezentat pacientelor ca medic, iar pe rețelele de socializare a menționat denumirea de medic specialist intervenții minim invazive, inducând, astfel, în eroare pacientele cu privire la dreptul de liberă practică al acesteia pe teritoriul României și crescând gradul de încredere al acestora”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii au mai reținut că „Dr. Lana” a încasat cash între 150 și 1.000 de euro pentru intervențiile pe care le-a realiza în diverse apartamente transformate în clinici.

Cei doi soți au fost acuzați că au înșelat 37 de femei cu suma totală de aproximativ 10.000 de euro și au fost trimiși în judecată sub următoarele acuzații: „Dr. Lana” pentru exercitarea fără drept a unei profesii și înșelăciune în formă continuată – 37 de acte materiale. Eugen Mereuță – pentru complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii și la înșelăciune.

Presa română scrie că cei doi soți au reușit să scape de acuzațiile de înșelăciune, deoarece a intervenit împăcarea părților. Au fost condamnați însă pentru practicarea profesiei de medic fără drept în România. Svetlana Mereuță a primit 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare și va rămâne timp de 3 ani sub supraveghere judiciară.

A primit și o pedeapsă complementară prin care, tot 3 ani, nu are voie să exercite profesia de medic. În plus, ea va trebui să desfășoare 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Soțul, în schimb, a primit o pedeapsă privativă de libertatea cu executare – 1 an. La care se adaugă un rest de 924 de zile de închisoare rămas după eliberarea condiționată dintr-un alt dosar. În total, trei ani și jumătate de închisoare în regim de detenție. Decizia nu este definitivă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: