Defense Express

O fabrică de muniție din România va produce obuze de 152 și 155 mm. Germania va finanța retehnologizarea

Germania este dispusă să cofinanțeze retehnologizarea unei fabrici de armament din România. Informația ar trebui să fie anunțată la sfârșitul lui ianuarie, scrie publicația americană WSJ. Potrivit sursei citate, în România ar putea fi produse proiectile de artilerie de calibru mare – atât obuze de tip sovietic, de 152 mm, cât și proiectile la standarde NATO, de 155 mm.

Retehnologizarea fabricii, al cărui amplasament nu a fost dezvăluit, se va realiza parțial cu fonduri primite de la guvernul german.

Proiectul ar însemna o presiune mai mică pe umerii Occidentului, întrucât consumul de muniție a atins, în timpul invaziei ruse din Ucraina, cote impresionante. Spre exemplu, de la începutul conflictului, Statele Unite au furnizat Kievului peste un milion de proiectile de artilerie.

Ce mai produce industria de apărare a României?

Potrivit ROMARM, următoarele companii încă mai produc arme, muniții și echipamente militare:

  • Arsenal Reșița – Proiectare, fabricatie, reparatie, modernizare si service armament de artilerie.
  • Carfil (Brașov) – produce armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO – armament și munitie pentru aruncatoare de grenade reactive si aruncatoare de bombe, tunuri.
  • Electromecanica Ploiești – produce tehnică de rachete tip blindate, geniu și artilerie. Echipamentele cu destinație militară: rachetele anti-tanc, rachetele aer-sol, rachete AA dirijate radio.
  • Fabrica de pulberi Făgăraș – este singurul producător de explozibili și propulsoare solide din România.
  • Fabrica de Arme Cugir – Proiectare si fabricatie de armament de infanterie portativ, individual si colectiv, calibru 5,45-9 mm.
  • Uzina Mecanică Cugir – desprinsă, în 2004, din Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică de la Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.
  • Uzina Automecanică Moreni (Jud. Dâmbovița) – De-a lungul anilor, a produs transportoare blindate amfibii pe roți, cu tracțiune 4×4, 6×6 și 8×8, printre care amfibiul blindat SAUR 1 si SAUR 2, precum și transportorul Zimbru.
  • Pirochim Victoria (Brașov) – fabrică pulberi piroxilinice cu simplă, dublă și triplă bază, pulberi sferice; precomprimare cartuse etc.
  • Uzina Mecanică Plopeni – fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incediar trasor.
  • Tohan (Zărnești, Jud. Brașov) – produce, potrivit Romarm, unele dintre cele mai căutate articole militare, precum: lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice.
  • Uzina Mecanică Mija (jud Dâmbovița) – fabrică produse pentru uz militar, precum lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, dar și produse pentru menținerea ordinii publice, tip grenade acustice sau grenade fumigene.
  • Uzina Mecanică Sadu – Proiectare, fabricație, montaj și service pt. armament de infanterie, muniții pt. armamentul de infanterie.
  • Uzina Mecanică București – Societatea are ca profil cercetarea, proiectarea, producerea, repararea și modernizarea de vehicule blindate. La UMB se vor produce integral 133 de blindate Piranha V pentru Armata României.
  • Uzina de Produse Speciale Dragomirești (Târgoviște) – muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție.

Avantaje și pentru Germania

Producția, în paralel, a celor două tipuri de muniție reprezintă o gură de oxigen pentru armata ucraineană, care a utilizat mare parte din stocurile de proiectile de 152mm, iar suplimentarea acestora se face cu greutate întrucât obuzele se produc în Rusia și Serbia.

În același timp, Germania și-ar rezolva și ea o problemă – Berlinul a primit unele critici din partea oficialilor din Ucraina pentru refuzul său de a trimite în Ucraina arme grele, cum ar fi tancuri de luptă. Sprijinirea unui proiect de anvergură, precum cel al producției de muniție de artilerie din România, ar mai stinge din solicitările Kievului. În plus, producția proiectilelor de 155 de mm va proteja rezervele de muniții al Bundeswehr-ului.

NATO trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb”, a declarat Stoltenberg.

Rusia se află într-o situație și mai gravă

Astfel, dacă la începutul invaziei, Armata Rusiei consuma chiar și 60-70 de mii de obuze pe zi, comandanții militari s-au văzut nevoiți să reducă numărul la 10-15 mii de trageri pe zi.

Șeful GUR ucrainean, Kirilo Budanov, susține că Rusia are un deficit important de obuze și încearcă să pornească în Belarus producția de muniție de 122 mm și 152 mm, precum și a rachetelor pentru MLRS „Grad”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: