Defense Express

O fabrică de muniție din România va produce obuze de 152 și 155 mm. Germania va finanța retehnologizarea

Germania este dispusă să cofinanțeze retehnologizarea unei fabrici de armament din România. Informația ar trebui să fie anunțată la sfârșitul lui ianuarie, scrie publicația americană WSJ. Potrivit sursei citate, în România ar putea fi produse proiectile de artilerie de calibru mare – atât obuze de tip sovietic, de 152 mm, cât și proiectile la standarde NATO, de 155 mm.

Retehnologizarea fabricii, al cărui amplasament nu a fost dezvăluit, se va realiza parțial cu fonduri primite de la guvernul german.

Proiectul ar însemna o presiune mai mică pe umerii Occidentului, întrucât consumul de muniție a atins, în timpul invaziei ruse din Ucraina, cote impresionante. Spre exemplu, de la începutul conflictului, Statele Unite au furnizat Kievului peste un milion de proiectile de artilerie.

Ce mai produce industria de apărare a României?

Potrivit ROMARM, următoarele companii încă mai produc arme, muniții și echipamente militare:

  • Arsenal Reșița – Proiectare, fabricatie, reparatie, modernizare si service armament de artilerie.
  • Carfil (Brașov) – produce armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO – armament și munitie pentru aruncatoare de grenade reactive si aruncatoare de bombe, tunuri.
  • Electromecanica Ploiești – produce tehnică de rachete tip blindate, geniu și artilerie. Echipamentele cu destinație militară: rachetele anti-tanc, rachetele aer-sol, rachete AA dirijate radio.
  • Fabrica de pulberi Făgăraș – este singurul producător de explozibili și propulsoare solide din România.
  • Fabrica de Arme Cugir – Proiectare si fabricatie de armament de infanterie portativ, individual si colectiv, calibru 5,45-9 mm.
  • Uzina Mecanică Cugir – desprinsă, în 2004, din Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică de la Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.
  • Uzina Automecanică Moreni (Jud. Dâmbovița) – De-a lungul anilor, a produs transportoare blindate amfibii pe roți, cu tracțiune 4×4, 6×6 și 8×8, printre care amfibiul blindat SAUR 1 si SAUR 2, precum și transportorul Zimbru.
  • Pirochim Victoria (Brașov) – fabrică pulberi piroxilinice cu simplă, dublă și triplă bază, pulberi sferice; precomprimare cartuse etc.
  • Uzina Mecanică Plopeni – fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incediar trasor.
  • Tohan (Zărnești, Jud. Brașov) – produce, potrivit Romarm, unele dintre cele mai căutate articole militare, precum: lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice.
  • Uzina Mecanică Mija (jud Dâmbovița) – fabrică produse pentru uz militar, precum lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, dar și produse pentru menținerea ordinii publice, tip grenade acustice sau grenade fumigene.
  • Uzina Mecanică Sadu – Proiectare, fabricație, montaj și service pt. armament de infanterie, muniții pt. armamentul de infanterie.
  • Uzina Mecanică București – Societatea are ca profil cercetarea, proiectarea, producerea, repararea și modernizarea de vehicule blindate. La UMB se vor produce integral 133 de blindate Piranha V pentru Armata României.
  • Uzina de Produse Speciale Dragomirești (Târgoviște) – muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție.

Avantaje și pentru Germania

Producția, în paralel, a celor două tipuri de muniție reprezintă o gură de oxigen pentru armata ucraineană, care a utilizat mare parte din stocurile de proiectile de 152mm, iar suplimentarea acestora se face cu greutate întrucât obuzele se produc în Rusia și Serbia.

În același timp, Germania și-ar rezolva și ea o problemă – Berlinul a primit unele critici din partea oficialilor din Ucraina pentru refuzul său de a trimite în Ucraina arme grele, cum ar fi tancuri de luptă. Sprijinirea unui proiect de anvergură, precum cel al producției de muniție de artilerie din România, ar mai stinge din solicitările Kievului. În plus, producția proiectilelor de 155 de mm va proteja rezervele de muniții al Bundeswehr-ului.

NATO trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb”, a declarat Stoltenberg.

Rusia se află într-o situație și mai gravă

Astfel, dacă la începutul invaziei, Armata Rusiei consuma chiar și 60-70 de mii de obuze pe zi, comandanții militari s-au văzut nevoiți să reducă numărul la 10-15 mii de trageri pe zi.

Șeful GUR ucrainean, Kirilo Budanov, susține că Rusia are un deficit important de obuze și încearcă să pornească în Belarus producția de muniție de 122 mm și 152 mm, precum și a rachetelor pentru MLRS „Grad”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: