O iarnă mai caldă pentru familia Radu din satul Bănești grație programului de stat FEERM

Pentru numeroase familii din mediul rural, asigurarea unei temperaturi confortabile în locuință înseamnă efort și cheltuieli considerabile în sezonul rece. Pierderile de căldură prin pereți, acoperiș sau fundație cresc semnificativ consumul de energie. Datorită programului guvernamental Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), pentru familia Radu din satul Bănești iarnă aceasta a fost prima în care locuința a rămas caldă, iar diferența de cost pentru încălzire s-a simțit din primele săptămâni. 

Familia Radu din raionul Telenești, satul Bănești, crește patru copii – trei fete și un băiat. Cristina Radu, profesoară de tehnologie la școala din sat, spune că locuința lor a fost mereu un spațiu deschis: pe lângă propriii copii, prietenii acestora petrec frecvent timp în casă și curte, fac teme și proiecte împreună.

Până în această iarnă, sezonul rece însemna griji constante legate de încălzire și cheltuieli mari pentru lemne. Pentru a menține temperatura în casă, soba era alimentată de 6-7 ori pe zi, iar costurile ajungeau la 20.000–25.000 de lei pe sezon. Chiar și așa, căldura în casă nu era uniformă, iar diminețile începeau cu aceeași rutină – focul trebuia reaprins.

Condițiile de trai s-au schimbat semnificativ după ce familia a fost selectată ca beneficiar al programului FEERM. Prin acest program, locuința a fost reabilitată energetic – pereții au fost termoizolați, fațada renovată, ușa de la intrare schimbată, iar în casă a fost instalat un cazan și calorifere noi. Rezultatul s-a simțit din prima iarnă – căldura se menține uniform în toate încăperile, iar temperatura rămâne constantă la 23–24°C, deși cazanul este alimentat doar de 2-3 ori pe zi. Cheltuielile pentru lemne au scăzut aproape 4 ori, ajungând la aproximativ 6.000–7.000 de lei în acest sezon rece.

Contribuția proprie a familiei a fost de 5% din valoarea lucrărilor. Pentru familia Radu această investiție începe deja să se reflecte în economiile realizate.

Cristina Radu spune că diferența se simte mai ales în viața de zi cu zi: „Acum, când vin copiii acasă și se adună toți în sufragerie, este cald și bine peste tot. Nu mai stăm cu grija că trebuie să mai punem lemne sau că se răcește casa peste noapte. Avem liniște și confort, iar asta pentru noi înseamnă foarte mult.”

De ce contează renovările bine planificate

Specialiștii implicați în proiectele de eficiență energetică explică faptul că, în mediul rural, cele mai mari pierderi de căldură apar prin pereții neizolați, acoperișurile insuficient protejate și zonele vulnerabile ale soclului și fundației. În multe locuințe, sistemele de încălzire sunt depășite, iar consumul ridicat de combustibil nu compensează pierderile constante de energie.

Din acest motiv, înainte de orice renovare, pentru fiecare casă se efectuează un audit energetic detaliat, care identifică sursele principale de pierderi și recomandă măsurile cu cel mai mare impact. Renovările sunt planificate astfel încât modernizarea sistemului de încălzire să fie corelată cu îmbunătățirea anvelopei clădirii, asigurând rezultate durabile și confort constant pentru întreaga familie.

Sprijin prin Programul FEERM

Lucrările au fost realizate în cadrul Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă. Pentru acest proiect pilot Uniunea Europeană a alocat un buget de 1 milion de euro.

Pentru gospodăriile cu grad ridicat de vulnerabilitate energetică, programul acoperă 95% din costurile eligibile: 50% sunt finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, 45% provin din Fondul de vulnerabilitate energetică, iar contribuția beneficiarilor este de 5%.

În această iarnă, primele 42 de familii beneficiază deja de case mai eficiente, iar alte zeci gospodării vulnerabile energetic din întreaga țară vor beneficia de lucrări similare prin FEERM pe parcursul acestui an. 

Informații utile: www.cned.gov.md/ro/feerm
Linia verde a CNED: 0 8005 5005 

Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut financiar prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca. Această componentă este finanțată de Uniunea Europeană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiomoldova.md

MAE: Doar deschiderea unei secții de votare la Chișinău a fost coordonată pentru alegerile din Rusia. Reacție la anunțul lui Krasnoselski

Ambasada Federației Ruse la Chișinău a coordonat cu autoritățile Republicii Moldova deschiderea unei singure secții de votare, la Chișinău. Intenția Rusiei de a deschide suplimentar 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale, este inacceptabilă. Declarațiile au fost făcute de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova în contextul alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei și a declarației liderului de la Tiraspol că în regiune vor fi deschise 17 secții de votare pentru acest scrutin.

Ministerul de Externe a declarat că „Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul său de a participa la alegerile organizate de statele lor de cetățenie”. „Exercitarea acestui drept trebuie însă să se realizeze cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, iar organizarea proceselor electorale de către state străine pe teritoriul țării trebuie coordonată în prealabil cu autoritățile constituționale de la Chișinău”, a comunicat instituția.

Potrivit Ministerului, în contextul alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse din 20 septembrie 2026, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a coordonat cu autoritățile Republicii Moldova deschiderea unei singure secții de votare, la Chișinău.

„În aceste condiții, intenția Federației Ruse de a deschide suplimentar 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe.

***

Amintim că, pe 28 august, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile pentru Duma de Stat. Biroul politici de reintegrare a declarat că organizarea unor astfel de secții pe teritoriul Republicii Moldova, fără acordul autorităților constituționale, este ilegală. Detalii AICI.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, legislatura a IX-a, sunt programate în perioada 18-20 septembrie 2026. Potrivit Tiraspolului, aproximativ 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în regiunea transnistreană.

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Imagine simbol

Festivitățile de 1 septembrie din școlile din Chișinău vor dura cel mult 45 de minute

În școlile din Chișinău, activitatea festivă dedicată începutului anului școlar din 1 septembrie va avea o durată de cel mult 45 de minute. Potrivit unui ordin emis de Direcția generală educație, tineret și sport, formatul festivității va fi stabilit de către fiecare instituție de învățământ, transmite IPN.

În prima zi de școală, în clasele I-XII va fi desfășurată și o lecție tematică cu genericul „Independența care ne unește”, dedicată împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Ordinul prevede că școlile vor asigura alimentația elevilor din clasele I-IX, precum și a celor din clasele și grupele cu program prelungit. Elevii vor beneficia, de asemenea, de manuale gratuite, conform prevederilor legale.

Pregătirile pentru noul an de studii au fost discutate în cadrul unei ședințe organizatorice desfășurate de DGETS cu conducătorii instituțiilor de învățământ din municipiu. Discuțiile au vizat, între altele, înmatricularea în clasa I, incluziunea elevilor, alimentația, rețeaua de clase etc.

Șeful adjunct al Direcției educație, Andrei Pavaloi, a accentuat necesitatea unei comunicări active cu managerii instituțiilor și a unei pregătiri riguroase pentru noul an de studii, astfel încât elevii, cadrele didactice și părinții să beneficieze de condiții cât mai bune la începutul anului școlar.

Panică în Rusia? Peste 113 000 de oameni au trecut granița cu Georgia într-o săptămână, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare

Peste 113 000 de cetățeni ruși au ieșit din țară săptămâna trecută prin punctul de frontieră Verhni Lars, la granița cu Georgia. Plecările din Rusia au loc pe fondul temerilor privind o posibilă nouă mobilizare, după ce în ultimele luni autoritățile au înăsprit măsurile de recrutare, au extins colectarea de date despre rezerviști și au lărgit atribuțiile Gărzii Naționale, relatează Politico.

Alexei Tabalov, fondatorul organizației pentru drepturile omului „Școala Recrutului”, a declarat pentru Politico că instituția sa a observat o creștere a solicitărilor de asistență juridică din partea bărbaților aflați în rezerva armatei. Totodată, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a afirmat la începutul lunii august că serviciile de informații ucrainene se așteaptă ca Rusia să lanseze până la sfârșitul anului o „mobilizare rapidă” a câtorva sute de mii de persoane.

Kremlinul respinge însă aceste informații. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat recent că o mobilizare în masă „nu este planificată și nici anticipată”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat discuțiile pe această temă drept „speculații promovate de autoritățile ucrainene”.

Potrivit Politico, mai multe măsuri adoptate de Moscova alimentează însă suspiciunile privind pregătirea unei eventuale mobilizări. În martie, autoritățile au introdus obligativitatea citațiilor militare electronice, care intră în vigoare imediat după emitere și pot bloca automat dreptul de a părăsi țara. De asemenea, Garda Națională a Rusiei a început exerciții și pregătiri speciale pentru eventualitatea unei mobilizări.

Experții citați de publicația americană susțin că autoritățile ruse întâmpină dificultăți tot mai mari în atragerea voluntarilor pentru războiul din Ucraina, în pofida bonusurilor financiare oferite celor care semnează contracte cu armata.

În septembrie 2022, după anunțarea mobilizării parțiale de către președintele Vladimir Putin, sute de mii de ruși au părăsit țara, iar Georgia a devenit una dintre principalele destinații pentru cei care încercau să evite înrolarea.

Deutsche Welle

Explozii și incendiu după un atac rusesc în regiunea Kiev. Cel puțin 27 de oameni au murit

Cel puțin 27 de persoane au murit, iar alte 42 au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra unui depozit din raionul Bucea, regiunea Kiev, unde au izbucnit un incendiu și mai multe explozii. Bilanțul a fost anunțat sâmbătă, 29 august, de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Atacul a avut loc în seara de vineri, 28 august. Potrivit lui Zelenski, exploziile au provocat pagube importante infrastructurii din apropiere. Au fost avariate mai multe locuințe, precum și un centru destinat persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități.

Peste 370 de persoane au fost evacuate, iar operațiunea continuă, a precizat președintele ucrainean.

Șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a declarat că aproximativ 50 de clădiri din apropierea locului atacului au fost avariate în urma exploziilor.

Ancheta vizează și o posibilă neglijență

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat anterior deschiderea unei anchete penale pentru posibilă neglijență în serviciu, în baza articolului 367 din Codul penal.

Anchetatorii urmează să stabilească nu doar circumstanțele atacului rusesc, ci și dacă anumite condiții au contribuit la agravarea consecințelor acestuia. Printre altele, va fi verificat dacă depozitarea materialelor și obiectelor explozive pe teritoriul întreprinderii era legală.

Există norme: muniția nu poate fi depozitată în apropierea locuințelor și a altor clădiri rezidențiale. Cu siguranță vor fi trase concluziile de rigoare”, a declarat Zelenski, comentând deschiderea dosarului penal.

Rusia susține că a lovit un depozit de muniții

Potrivit Deutsche Welle, ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul său de dimineață, că forțele ruse au lovit un depozit de muniții din localitatea Milaia.

Potrivit ministerului rus, în depozit se aflau componente și boostere de lansare destinate dronelor cu rază lungă de acțiune FP-1 și FP-2.

Referire la incendiul de la Vîșneve

Premierul ucrainean Serghei Korețki a calificat atacul drept un caz de „neglijență criminală”, comparându-l cu incendiul produs la 6 iulie în orașul Vîșneve, unde fusese atacat un depozit de muniții situat în apropierea unor locuințe.

Din păcate, putem constata deja că tragedia teribilă de la Vîșneve nu a fost o lecție. În al cincilea an al invaziei pe scară largă, repetarea acelorași greșeli reprezintă o neglijență criminală. Toți cei vinovați, fără excepție, trebuie să fie aspru pedepsiți, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete”, a declarat Korețki.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: