Doba Gubergriț, o locuitoare a Kievului în vârstă de 100 de ani, care a supraviețuit Holocaustului, a fost evacuată în Israel. Ea a fost transportată cu o ambulanță.
Este a doua oară când femeia este nevoită să își părăsească țara din cauza războiului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost evacuată din Ucraina în Asia Centrală.
„Cred că trebuie să îi bage mințile în cap lui Putin, ca să demisioneze.Desigur, am spus: Doamne, ce coșmar! Iar război, iar bombardamente, iar evacuare, iar să îmi părăsesc casa. De aceea, evident, îmi doresc pace între popoare”, a spus femeia.
Pe 4 aprilie, Vanda Obiedkova, o supraviețuitoare al celui de-al Doilea Război Mondial, a murit la Mariupol, într-un subsol, unde se ascundea de trupele ruse. Ea avea 91 de ani. Fiica și ginerele ei au înmormântat-o în parcul din localitate.
Anterior, la Harkov, a murit Boris Romancenko, un supraviețuitor al lagărului de concentrare nazist. El avea 96 de ani.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a ajuns la cea de-a 67-a zi.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
