O mână de procuror spală pe alta. Cum se apără vechiul sistem. Dosar NM

Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor va examina la 17 august dosarele disciplinare a 15 foști și actuali procurori, printre care se regăsește Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, dar și Adriana Bețișor, fostul adjunct al acestuia. Unii dintre cei, pe numele cărora s-au deschis dosare disciplinare, au reușit să devină avocați și acum își apără în instanță foștii colegi. NM a selectat tot ce se știe despre procurorii dosarele cărora vor fi examinate de către colegiul disciplinar.

Adriana Bețișor

În anul 2011, imediat după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Adriana Bețișor a fost angajată la Procuratura Anticorupție. În anul 2017, ea a fost numită adjunct al șefului acestei procuraturi, iar în luna mai 2019 – șef interimar al Procuraturii Anticorupție. În luna august 2019, peste două luni după ce Vladimir Plahotniuc a fugit din țară și după ce s-a schimbat guvernarea, Bețișor a demisionat din organele procuraturii.

Adriana Bețișor este cunoscută prin faptul că deși avea un stagiu destul de mic de activitate în calitate de procuror, a primit în gestiune dosare de rezonanță, inclusiv dintre cele despre furtul miliardului. În anul 2012, ea a condus un grup de procurori care au efectuat percheziții la companiile lui Veaceslav Platon. În anul 2013, ea a gestionat dosarul lui Leonid Volneanschi, proprietarul centrului comercial „Elat”, care a fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari. La rândul său, omul de afaceri și avocații săi afirmau că dosarul este fabricat, iar dovezile – falsificate. În prezent, dosarul penal este la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

La Procuratura Anticorupție, Bețișor a condus și grupul care se ocupa de investigația furtului miliardului. Ea a gestionat unul dintre dosarele lui Ilan Șor (până în prezent, dosarul nu este transmis în judecată), dar și dosarul firmei „Caravita” și cel al lui Ion Rusu, ruda ex-premierului Vladimir Filat. Bețișor a gestionat și dosarul lui Vladimir Filat care, până la urmă, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Ambele procese – împotriva lui Rusu și împotriva lui Filat – s-au desfășurat cu ușile închise, iar avocații au indicat asupra caracterului inechitabil al urmăririi penale și al procesului de judecată. În prezent, CEDO examinează plângerea lui Filat contra Moldovei.

Ex-procurorul Adriana Bețișor este vizată într-un dosar penal despre abuz în serviciu și falsificare în acte oficiale.

Nadejda Busuioc

În anul 2013, Nadejda Busuioc s-a angajat la Procuratura Anticorupție. În anul 2016, s-a transferat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, iar în anul 2020, a revenit la Procuratura Anticorupție. Două surse din sistemul justiției au comunicat pentru NM că Nadejda Busuioc este nepoata lui Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Busuioc gestionează dosarul deschis pe numele Alionei Stașevschi pe care presa a numit-o persoană de încredere a lui Veaceslav Platon. Busuioc gestionează și cel de-al doilea dosar împotriva lui Vladimir Filat, în care acesta este acuzat de spălare de bani. Dosarul se află acum spre examinare în instanța de judecată.

Roman Rusu

Roman Rusu a început să lucreze la Procuratura sectorului Botanica al capitalei în anul 1995, iar în 2005, s-a transferat la Procuratura sectorului Centru. În anul 2016, a fost numit procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Numele procurorului Rusu este vizat în investigația RISE „Ministerul interceptărilor”. În anul 2017, el a inițiat interceptarea mai multor lideri ai opoziției și a participanților la protestele în masă care aveau loc atunci, printre aceștia fiind Andrei Năstase, Chiril Moțpan, Aliona Mandatii, Sergiu Tofilat, Arcadie Barbăroșie ș.a. Rusu a inițiat și instalarea camerelor în casa lui Dan Perciun, activist al Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), (în prezent, deputat în parlament).

Valeriu Sârbu

În anul 2002, Sârbu a fost angajat la Procuratura sectorului Centru al capitalei. Din anul 2016, activează la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Potrivit declarației de avere, în anul 2017 el a primit cadou peste 8 mii de euro de la rudele sale care trăiesc peste hotare – soacră, nepoată, frate și soră.

Și Sârbu este vizat în investigația RISE „Ministerul interceptărilor”.

Octavian Iachimovschi

Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție din anul 2011. A gestionat dosarul intentat pe numele lui Veaceslav Negruța, ex-ministru al finanțelor, care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Negruța a declarat că dosarul este unul politic.

Iachimovshi a mai ocupat funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție. La sfârșitul anului 2019, când, prin decizia procurorului general Alexandru Stoianoglo, au fost inițiate verificări la această procuratură, Iachimovschi a fost suspendat din funcție. Cu toate acestea, el continuă să conducă grupul care investighează furtul miliardului. El a preluat conducerea acestui grup după demisia Adrianei Bețișor.

Lilian Rudei

Lilian Rudei a activat la Procuratura Anticorupție din anul 2005. A demisionat în luna ianuarie 2020. În anul 2017, conform declarației de avere, Rudei a primit 93 mii de lei de la părinți. Salariul lui Rudei a constituit în anul 2019, potrivit declarației, 514 mii de lei.

El a gestionat dosarul lui Nicolae Vicol, fostul director al Serviciului Fiscal, cel al omului de afaceri Victor Țopa, iar din anul 2012, a investigat dosarul în care era vizat Petro Poroșenko, ex-președintele Ucrainei.

Dorin Compan

Dorin Compan a demisionat din organele procuraturii în luna februarie 2020. Anterior, procurorul general Stoianoglo susținea că în urma verificărilor la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, împotriva lui Compan va fi inițiată cercetare disciplinară.

În anul 2019, Dorin Compan a fost, timp de câteva luni, șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În timpul serviciului, Compan a gestionat câteva dosare de rezonanță, inclusiv cel împotriva lui Valeriu Triboi, viceministru al economiei, care în anul 2016 a fost amendat cu suma de 37,5 mii de lei pentru corupție.

Conform declarației de venit, în anul 2018, Compan a câștigat 319 mii de lei. El deține două apartamente și trei automobile. Compan a mai indicat că a primit 39,7 mii de euro de la „părinții care lucrează peste hotare”.

Vladislav Bobrov

Vladislav Bobrov a activat în organele procuraturii din anul 2009, când a fost numit procuror de urmărire penală pe lângă MAI. În anul 2016, Bobrov a fost transferat la Procuratura Anticorupție.

Vladislav Bobrov a fost procuror în dosarul ex-deputatului Chiril Lucinschi, care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari (Bobrov l-a înlocuit, de fapt, pe Eugen Rurac). Lucinschi nu-și recunoaște vina și susține că ancheta împotriva sa este „tendențioasă”. În prezent, dosarul este examinat de Curtea de Apel.

Bobrov a mai gestionat dosarul „Antifa Rezist” despre organizarea revoltelor în masă, în care sunt acuzați Pavel Grigorciuc și Mihail Amerberg. Dosarul „Antifa Rezist” este examinat de instanța primară din anul 2015.

Bobrov a gestionat și dosarul omului de afaceri Viorel Varzari care, în anul 2019, l-a acuzat pe proprietarul rețelei „Andy`s Pizza” de șantaj și tentativă de preluare a afacerii.

În anul 2018, presa a studiat declarațiile de avere ale lui Bobrov și a constatat că în anul 2017, el a primit o donație de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. La fel, Bobrov a primit, în mod gratuit, un Hyundai Tucson, anul de producție 2017.

Sergiu Moraru

Din anul 2009, Sergiu Moraru a lucrat la Procuratura municipiului Chișinău. Ulterior, a fost transferat la Procuratura Anticorupție. În anul 2019, a demisionat din procuratură. După aceasta, a încercat să devină avocat. În luna iulie 2019, comisia care eliberează licențe de avocat, a respins candidatura sa. Dar în luna februarie 2020, Moraru a primit totuși licența. În prezent, el este avocat și reprezintă interesele fratelui lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, și cele ale lui Roman Statnîi, fost procuror al Procuraturii Anticorupție.

Roman Statnîi

Roman Statnîi a lucrat în calitate de procuror la Procuratura Anticorupție. A fost vizat de câteva ori în investigațiile jurnalistice. Astfel, în anul 2018, jurnaliștii au constatat că acesta a primit 40 mii de lei „cadou” de la mama sa. Alte 110 mii de lei i-au fost dăruite de fratele său și de tatăl său. În total, familia procurorului a primit, în anul 2018, donații în sumă totală de 240 mii de lei. Aceasta depășește de două ori venitul anual al lui Statnîi la procuratură.

În toamna anului 2019, Statnîi a gestionat dosarul împotriva fostului judecător al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală. La începutul anului 2020, noul procuror general Alexandru Stoianoglo i-a cerut lui Statnîi să demisioneze, precizând că rezultatele verificărilor în procuraturile specializate au fost „incompatibile cu activitatea ulterioară” a câtorva procurori, inclusiv cu cea a lui Statnîi. În luna februarie 2020, Statnîi a demisionat din procuratură, iar în luna mai 2020, el a fost reținut. A fost acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și de abuz în serviciu în interesele unui grup criminal. În luna iunie, instanța l-a transferat pe Statnîi în arest la domiciliu.

Grigore Niculiță

Grigore Niculiță lucrează la Procuratura Anticorupție din anul 2015. Unele instituții de presă îl numesc pe Niculiță „apropiat” al lui Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție.

În vara anului 2019, în scurt timp după numirea Olesei Stamate în funcția de ministru al justiției, Niculiță a clasat dosarul împotriva soțului acesteia. Dosarul a fost deschis în anul 2016, pentru suspiciune de corupere activă. Niculiță a motivat clasarea dosarului prin faptul că procurorii „au epuizat toate posibilitățile de a acumula probe”.

În același an, 2019, Niculiță a inițiat gestionarea dosarului despre „interceptarea ilegală a opoziției”. De asemenea, Niculiță a gestionat dosarul lui Constantin Țuțu, ex-deputat al Partidului Democrat, și a obținut ca instanța să pună sub sechestru casa acestuia, cu suprafața de 300 m.p.

Conform declarației de venit, în anul 2018, Niculiță a primit „cadou” de la părinți 40 mii de lei.

Mihail Ivanov

Mihail Ivanov a devenit procuror al Procuraturii Anticorupție în anul 2010. Ivanov a gestionat dosarul despre privatizarea „Air Moldova”. Totodată, el a gestionat dosarul lui Vladimir Molojen, fostul ministru al dezvoltării informaționale, care a fost acuzat de abuz de putere și neglijență în serviciu, apoi a fost achitat.

Ivanov mai investighează dosarele despre achiziția la un preț majorat a 69 de ambulanțe „Sobol” și despre mita procurorilor în sumă de 200 mii de euro.

În anul 2017, un angajat al întreprinderii „Moldsilva” din Bălți, care era vizat în dosarul despre tăierile ilicite de păduri din Fălești, l-a acuzat public pe Ivanov de intimidare și de faptul că acesta l-a lipsit de avocatul pe care l-a angajat și i-a numit un apărător de stat.

În luna ianuarie 2020, procurorul general Stoianoglo i-a cerut lui Ivanov să demisioneze, la fel ca și lui Roman Statnîi. Însă Ivanov a continuat să lucreze la procuratură.

În luna iunie 2020, a devenit cunoscut faptul că Ivanov și doi ofițeri ai Centrului Național Anticorupție au fost învinuiți de constrângerea de a face declarații de recunoaștere a infracțiunii în dosarul mitei pentru procurori. Ivanov pledează nevinovat.
În declarațiile sale de venit, el a indicat că a primit peste 800 mii de lei „la evenimentele familiale”.

Sergiu Petrușca

Sergiu Petrușca activează ca procuror din anul 2016. În anul 2017, el a fost transferat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Petrușca este vizat în „dosarul despre interceptarea opoziției”. Într-o singură zi, la 30 ianuarie 2019, procurorul a expediat în instanța de judecată 20 de cereri pentru a obține autorizația de a intercepta telefoanele. Printre acestea, erau cereri de interceptare a lui Andrei Năstase, liderul DA, și a colegilor săi de partid, Chiril Moțpan, Alexandru Slusari și Dinu Plângău. Toate aceste cereri au fost acceptate.

În luna iulie 2020, Petrușca a câștigat concursul pentru funcția de judecător care a fost organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acum, decretul cu privire la numirea sa trebuie să fie semnat de președintele Igor Dodon.

Conform declarației de venit, în anul 2019, Petrușca a cumpărat un apartament cu suprafața de 122 m.p., cu 800 mii de lei. La fel, familia procurorului a cumpărat în anul 2019 autotirusmul Toyota Prius, cu 7 mii de euro și a primit „în dar” 2 mii de euro.

Adrian Popenco

Din anul 2013, Adrian Popenco a fost adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. În anul 2015, Popenco a preluat conducerea grupului de anchetă care a investigat dosarul despre fraudele de la Banca de Economii în baza declarațiilor lui Ilan Șor. Șor a depus mărturii împotriva lui Vladimir Filat anume procurorului Popenco. Iar Filat afirma că după ce a fost reținut, procurorul Popenco i-a organizat o întrevedere cu Vladimir Plahotniuc. Popenco neagă acest lucru.

În anul 2017, Popenco a devenit adjunct al procurorului-șef al municipiului Chișinău. În vara anului 2019, după ce Adriana Bețișor a plecat din procuratură, Popenco a devenit din nou adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Dar pentru puțin timp. Când Procuratura Generală a fost condusă temporar de Dumitru Robu, Popenco a revenit la Procuratura municipiului Chișinău.

Eduard Varzari

Eduard Varzari a început să lucreze la Procuratura Anticorupție în anul 2012. În anul 2016, el a încercat să obțină licența de avocat, dar a fost refuzat. După aceasta, Varzari a depus o plângere în judecată împotriva colegiului de avocați și a comisiei care eliberează licențe de avocat. În anul 2017, Varzari a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. În luna iulie 2019, Varzari a fost temporar șef al Procuraturii Anticorupție. În această perioadă, la procuratură au fost verificate înregistrările video ale negocierilor dintre președintele Igor Dodon și liderul de atunci al Partidului Democrat, Plahotniuc. În consecință, s-a decis să nu se deschidă dosarul (verificarea a fost efectuată de procurorul Alexandru Cernei). În luna septembrie 2019, procurorul general interimar Dumitru Robu l-a readus pe Viorel Morari în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, iar Varzari a continuat să activeze în calitate de adjunct al acestuia.

Viorel Morari

Viorel Morari a venit la procuratură în anul 2002, și-a început cariera din funcția de procuror la Procuratura Dondușeni. În anul 2004, s-a transferat la Procuratura Anticorupție, iar în 2010 – la Procuratura Generală. În anul 2015, fiind șeful Direcției urmărire penală a Procuraturii Generale, Morari a intentat dosarul „Antifa Rezist”, declarând că a prevenit tentativa unei lovituri de stat. Componenta infracțiunii pentru acuzații în acest dosar a fost recalificată de câteva ori. Până în prezent, nu există o sentință în acest caz, dosarul fiind examinat de instanța primară deja de aproape cinci ani.

În anul 2016, Morari a venit la conducerea Procuraturii Anticorupție. Sub conducerea sa, șase procurori au investigat furtul miliardului. De menționat că Procuratura Generală nu avea acces la materialele dosarului. În același an, 2016, Procuratura Anticorupție a deschis un dosar despre finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor. Însă până în toamna anului 2019, în acest dosar practic nu s-au efectuat acțiuni de investigație.

În luna aprilie 2019, pe neașteptate, Morari a demisionat. Cu o zi înainte de aceasta, presa și misiunile diplomatice au primit o scrisoare anonimă în care se menționa că Andrei Tranga, coproprietarul rețelei „Andy`s Pizza” și „La Placinte”, împreună cu „hoțul în lege” Grigorii Karamalak, au încercat să preia compania „Molinart Grup”, producător important de utilaje pentru întreprinderile vinicole, iar în acest caz, aceștia au fost ajutați de Morari. La rândul său, Morari a negat implicarea sa în acest caz. Procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, l-a transferat în aceeași zi pe Morari la una dintre direcțiile Procuraturii Generale. În toamna anului 2019, noul procuror general interimar Dumitru Robu (care a fost, o vreme, subalternul lui Morari), l-a readus în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

La sfârșitul anului 2019, după numirea lui Alexandru Stoianoglo în funcția de procuror general, Morari a reluat investigația împotriva PSRM și a atras în acest caz 28 de procurori și 38 de anchetatori. În aceeași perioadă, Morari a reluat dosarul penal despre coruperea a 14 deputați PCRM, care a fost inițiat și abandonat în anul 2016.

Fiind învestit în funcție, Stoianoglo a dat indicații să fie efectuate verificări la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Stoianoglo a menționat că în urma verificărilor, s-a constatat că sub conducerea lui Morari, la Procuratura Anticorupție au avut loc grave încălcări ale legii: rețineri nemotivate, arestări, percheziții, interceptări, urmăriri ilegale, tărăgănarea examinării dosarelor în instanța de judecată, decizii de judecată ilegale.

În luna ianuarie 2020, Morari a fost acuzat de abuz în serviciu și fals în acte publice. Potrivit anchetei, Morari „l-ar fi protejat pe Plahotniuc și apropiații acestuia în dosarul fraudei bancare”. În prezent, dosarul lui Morari este examinat de Judecătoria sectorului Buiucani.

Procuratura examinează și al doilea dosar penal împotriva lui Morari. El este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

***
Examinarea cazurilor disciplinare are loc cu ușile închise. Procurorii sunt în drept să conteste decizia colegiului de disciplină. Aceste decizii împotriva procurorilor nu vor fi publicate până în momentul în care vor deveni definitive.

***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.