smol-news.ru

O nouă scumpire a energiei electrice în Republica Moldova

În cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis majorarea tarifului la energia electrică. Pentru Premier Energy, tariful a crescut cu 1,14 lei, iar pentru FEE Nord cu 0,79 bani.

Pentru consumatorii Premier Energy, tariful a crescut de la 4,77 lei până la 5,91 lei kW/h, iar pentru consumatorii FEE Nord – de la 4,81 la 5,6 lei pe kWh.

Menționăm că ANRE nu a aprobat în totalitate solicitarea Premier Energy, care pretindea un tarif de 6,38 lei și nici pe cea a FEE Nord, care solicita un tarif de 5,68 lei lei.

Motivele, potrivit ANRE, care au generat necesitatea majorării prețurilor:

  • agravarea crizei energetice din regiune, provocată de războiul din Ucraina;
  • distrugerea sistemului energetic ucrainean urmare a bombardamentelor rusești;
  • stoparea totală a livrărilor de energie electrică de către centrala de la Cuciurgan (MGRES) urmare a limitării de către Gazprom a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova;
  • lipsa la moment a unor producători disponibili care ar putea să ofere țării noastre tot necesarul de consum;
  • numărul limitat de oferte și scumpirea energiei electrice pe piețele europene.

Noile prețuri reglementate vor fi aplicate din 2 decembrie 2022, data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

***

Ultima majorare a tarifului la energia electrică a fost aprobată la începutul lunii noiembrie. În prezent, consumatorii casnici din centrul și sudul țării, deserviți de Premier Energy, achită pentru energia electrică 4,77 lei/kWh, iar consumatorii din nordul țării, deserviți de societatea Furnizarea Energiei Electrice Nord – 4,81 lei/kWh.

În cadrul unei emisiuni, Natalia Gavrilița nu a exclus că tariful va crește din nou, însă a precizat că acesta nu va fi mai mare de 10 lei/kWh.

De menționat că, înainte de războiul declanșat de Rusia în țara vecină, malul drept al Nistrului achiziționa 70% din volumul necesar de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, iar 30% – din Ucraina. Problema insuficienței de energie electrică în Republica Moldova a apărut după ce Rusia a bombardat obiective de infrastructură energetică din Ucraina. Din 11 octombrie, Kievul a sistat exportul din cauza deficitului pentru propria țară.

Începând cu 1 noiembrie, Moldova achiziționează în premieră energie electrică la bursa românească OPCOM. Asta după ce nu Chișinău și Tiraspol au eșuat să semneze un nou contract și astfel nu mai cumpărăm curent produs pe bază de gaze rusești de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), din stânga Nistrului.

De când SA „Energocom” a început să cumpere electricitate de pe OPCOM (compania statului creată pentru liberalizarea pieței de energie electrică), întreprinderea a achiziționat timp de o lună curent electric în valoare totală de 51,6 milioane de euro. Aceste procurări zilnice constituie 2/3 din necesarul Republicii Moldova, fiind și cele mai costisitoare achiziții din domeniu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: