Facebook/Igor Dodon

O nouă ședință în dosarul „Kuliok”: Ceban a lipsit din nou. Cine a depus mărturii și ce au declarat

O nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte Igor Dodon, a avut loc luni, 25 mai, la Curtea Supremă de Justiție. Au fost audiați doi martori ai apărării: Sergiu Groza, fostul procuror și ex-deputat socialist din raionul Florești, și Valeriu Ciorici, președintele Organizației Teritoriale Rezina a PSRM. Primarul capitalei, Ion Ceban, citat ca martor al apărării, nu s-a prezentat la ședință, audierea sa fiind amânată pentru 9 sau 10 iunie.

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a remarcat că ambii martori audiați au comunicat aceleași circumstanțe, că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM și că toate responsabilitățile reveneau sediului central din Chișinău, și a subliniat că această repetiție nu schimbă nimic din perspectiva acuzării.

„În adunare, schimbarea poziției numerelor nu schimbă rezultatul. Pot să vină 100 de persoane și să comunice aceleași circumstanțe. Asta nu schimbă nimic. Este clar că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM, oamenii din teritorii. Noi am arătat că gestiunea financiară era în mâinile persoanelor de la sediul central”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a mai menționat că, potrivit Codului de procedură penală, dacă apărarea renunță la un martor, acuzarea poate solicita preluarea probei și cercetarea acesteia în ședință. În privința lui Ceban, Iarmaliuc a subliniat că primarul a fost citat de mai multe ori și că obligația de a asigura prezența martorilor aparține avocaților apărării.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a susținut că acuzarea a fost construită pe baza unor înregistrări video lansate în momente politice cheie. Primul segment a fost publicat pe 9 iunie 2019, a doua zi după numirea Maiei Sandu ca prim-ministru, iar al doilea la un an distanță, în ziua în care a fost anunțată data alegerilor prezidențiale din 2020.

„Aceste înregistrări au fost făcute în scop politic, pentru a diminua valoarea politică a unora sau a crește valoarea altora. Pornind de la aceste înregistrări, ne aflăm acum la acest proces care durează deja patru ani”, a declarat Posturusu.

Referitor la absența lui Ceban, avocatul a precizat că primarul a propus datele de 9 sau 10 iunie pentru audiere și că anterior fusese citat de 15 ori de procurori fără să se fi creat un „tam-tam” similar. Avocatul a mai menționat că printre martorii care urmează să fie audiați se numără și Zinaida Greceanîi și Vlad Batrâncea, fără a preciza ordinea acestora.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a întreprins 17 vizite peste hotare, în primele șase luni din 2026. Cât au costat

În prima jumătate a anului 2026, angajații administrației prezidențiale au efectuat 34 de deplasări oficiale peste hotare, potrivit unui raport publicat de instituție. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea. Costul total al vizitelor s-a ridicat la aproape 720 mii de lei, cele mai mari cheltuieli fiind pentru biletele de avion, cazare și diurne.

Conform raportului, în perioada ianuarie–iulie 2026, Maia Sandu a efectuat câte două vizite în Franța și Belgia și a mai călătorit în Ucraina, România, Polonia, Germania, Cipru, Lituania, Letonia, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Turcia, Armenia, Estonia și Cehia. Deplasările delegațiilor oficiale conduse de șefa statului au costat aproximativ 690 mii de lei, în timp ce vizitele externe ale angajaților Administrației Prezidențiale la care aceasta nu a participat au însumat circa 29 mii de lei.

Cea mai costisitoare deplasare a fost cea la Dublin, efectuată la începutul lunii aprilie 2026. Vizita delegației conduse de Maia Sandu, din care au făcut parte și trei consilieri prezidențiali, a generat cheltuieli de aproape 80,6 miii de lei. Pe locul doi se află vizita la Paris și Strasbourg, din mai 2026, care a costat bugetul de stat 78,9 mii de lei.

La polul opus, cea mai puțin costisitoare a fost deplasarea la Kiev, de la sfârșitul lunii aprilie, pentru care au fost cheltuiți 14,9 mii de lei. Totodată, administrația prezidențială nu a avut cheltuieli pentru vizitele unor consilieri prezidențiali la Copenhaga și Helsinki, întrucât costurile de transport și cazare au fost acoperite integral de părțile gazdă.

deplasari_2026_1 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: