Facebook/Igor Dodon

O nouă ședință în dosarul „Kuliok”: Ceban a lipsit din nou. Cine a depus mărturii și ce au declarat

O nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte Igor Dodon, a avut loc luni, 25 mai, la Curtea Supremă de Justiție. Au fost audiați doi martori ai apărării: Sergiu Groza, fostul procuror și ex-deputat socialist din raionul Florești, și Valeriu Ciorici, președintele Organizației Teritoriale Rezina a PSRM. Primarul capitalei, Ion Ceban, citat ca martor al apărării, nu s-a prezentat la ședință, audierea sa fiind amânată pentru 9 sau 10 iunie.

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a remarcat că ambii martori audiați au comunicat aceleași circumstanțe, că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM și că toate responsabilitățile reveneau sediului central din Chișinău, și a subliniat că această repetiție nu schimbă nimic din perspectiva acuzării.

„În adunare, schimbarea poziției numerelor nu schimbă rezultatul. Pot să vină 100 de persoane și să comunice aceleași circumstanțe. Asta nu schimbă nimic. Este clar că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM, oamenii din teritorii. Noi am arătat că gestiunea financiară era în mâinile persoanelor de la sediul central”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a mai menționat că, potrivit Codului de procedură penală, dacă apărarea renunță la un martor, acuzarea poate solicita preluarea probei și cercetarea acesteia în ședință. În privința lui Ceban, Iarmaliuc a subliniat că primarul a fost citat de mai multe ori și că obligația de a asigura prezența martorilor aparține avocaților apărării.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a susținut că acuzarea a fost construită pe baza unor înregistrări video lansate în momente politice cheie. Primul segment a fost publicat pe 9 iunie 2019, a doua zi după numirea Maiei Sandu ca prim-ministru, iar al doilea la un an distanță, în ziua în care a fost anunțată data alegerilor prezidențiale din 2020.

„Aceste înregistrări au fost făcute în scop politic, pentru a diminua valoarea politică a unora sau a crește valoarea altora. Pornind de la aceste înregistrări, ne aflăm acum la acest proces care durează deja patru ani”, a declarat Posturusu.

Referitor la absența lui Ceban, avocatul a precizat că primarul a propus datele de 9 sau 10 iunie pentru audiere și că anterior fusese citat de 15 ori de procurori fără să se fi creat un „tam-tam” similar. Avocatul a mai menționat că printre martorii care urmează să fie audiați se numără și Zinaida Greceanîi și Vlad Batrâncea, fără a preciza ordinea acestora.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Partidul Liberal cere expulzarea lui Ozerov, după declarațiile despre „presiuni” lingvistice asupra populației ruse din Transnistria

Partidul Liberal (PL) solicită expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, după declarațiile acestuia despre pretinse „presiuni” lingvistice asupra populației vorbitoare de rusă din regiunea transnistreană. PL a menționat că afirmațiile diplomatului ar fi o „tentativă de intimidare”.

Partidul Liberal a catalogat afirmațiile lui Oleg Ozerov drept „provocatoare” și „lipsite de respect”.

Declarațiile ambasadorului neacreditat Oleg Ozerov, prin care studierea limbii române, limba oficială a statului nostru, este prezentată drept „presiune lingvistică”, reprezintă o tentativă de intimidare și o ingerință directă în treburile interne ale statului nostru. (…) Republica Moldova este un stat independent, iar ordinea sa lingvistică și culturală este stabilită prin Constituție și legile adoptate de Parlament, nu prin opiniile coloanei a cincea de la Chișinău. Considerăm inacceptabil ca Moscova să pretindă dreptul de a dicta regulile de viață ale cetățenilor noștri”, a menționat formațiunea.

În acest context, liberalii au solicitat expulzarea „imediată” a lui Oleg Ozerov, precum și retragerea acreditării și expulzarea altor reprezentanți ai ambasadei Federației Ruse la Chișinău, „care participă la acțiuni de intimidare și propagandă”.

Precizăm că, pe 24 mai, Oleg Ozerov a declarat că Chișinăul ar exercita „presiuni constante” asupra populației ruse și rusofone din regiunea transnistreană, inclusiv pe dimensiunea lingvistică, pentru că printre primele măsuri propuse pentru reglementarea diferendului transnistrean s-ar număra studierea limbii române.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: