CSP/Facebook

„O reacție excesivă”. CSP, după ce Dragalin a inițiat proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) califică decizia șefei Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin de a iniția un proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general ca fiind „o reacție excesivă”. Precizarea a fost făcută într-un comunicat din 5 martie.

CSP a menționat că după ce a constat vicierea punctajului pentru unul din candidați, acționând „exclusiv în spiritul transparenței”, a dispus încetarea concursului pentru funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor a precizat că în termenul legal de 10 zile lucrătoare de la data 28 februarie, atunci când a fost anulat concursul, va publica decizia motivată.

În același timp, CSP a calificat drept „o reacție excesivă” inițiativa șefei PA Veronica Dragalin privind demararea unui proces penal în legătură cu anularea concursului.

Considerăm excesive reacțiile, inclusiv procesual penale, care interferează cu mandatul constituțional al CSP. Declarațiile lansate în spațiul public nu au dat dovadă de acuratețe profesională, existând riscul distorsionării opiniei publice pe acest subiect. Mesajele publice primare ale Consiliului au oferit clarificări inițiale, însă odată cu publicarea hotărârii motivate, ar urma să fie excluse orice alte neclarități. Totodată, exprimăm opinia că, aceste reacții excesive vin în contradicție cu statutul Consiliului, standardele internaționale (Avizul nr. 18 (2023) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni) și principiile Statului de Drept, fiind neconforme cu spiritul valorilor democratice, existând riscul subminării legitimității și independenței organului de autoadministrare al procurorilor. Orice speculație sau distorsionare pe marginea acestor fapte prezintă riscul dezinformării societății sau manipulării opiniei publice, precum și ar putea să creeze premisele unei influențe necorespunzătoare asupra membrilor CSP, inclusiv în procedurile viitoare”, se arată în comunicat.

Precizăm că, pe 28 februarie, CSP a anulat concursul pentru funcția de procuror, după ce acesta fusese câștigat de procurorul-șef adjunct al PA, Octavian Iachimovschi. CSP și-a argumentat decizia prin faptul că fusese constatată o greșeală în acordarea punctajului pentru unul din cei patru participanți. O zi mai târziu, pe 29 februarie, membra CSP Olesea Vîrlan a anunțat că, „din greșeală”, a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar. Vîrlan a precizat că i-a acordat 3,5 puncte, însă, în realitate, ar fi trebuit să fie 8,5. Pe 4 martie, Olesea Vîrlan a demisionat.

Între timp, pe 1 martie, șefa PA a anunțat că inițiază proces penal privind anularea concursului. Dragalin a spus că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.

***

Funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: