„O reacție excesivă”. CSP, după ce Dragalin a inițiat proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) califică decizia șefei Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin de a iniția un proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general ca fiind „o reacție excesivă”. Precizarea a fost făcută într-un comunicat din 5 martie.

CSP a menționat că după ce a constat vicierea punctajului pentru unul din candidați, acționând „exclusiv în spiritul transparenței”, a dispus încetarea concursului pentru funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor a precizat că în termenul legal de 10 zile lucrătoare de la data 28 februarie, atunci când a fost anulat concursul, va publica decizia motivată.

În același timp, CSP a calificat drept „o reacție excesivă” inițiativa șefei PA Veronica Dragalin privind demararea unui proces penal în legătură cu anularea concursului.

Considerăm excesive reacțiile, inclusiv procesual penale, care interferează cu mandatul constituțional al CSP. Declarațiile lansate în spațiul public nu au dat dovadă de acuratețe profesională, existând riscul distorsionării opiniei publice pe acest subiect. Mesajele publice primare ale Consiliului au oferit clarificări inițiale, însă odată cu publicarea hotărârii motivate, ar urma să fie excluse orice alte neclarități. Totodată, exprimăm opinia că, aceste reacții excesive vin în contradicție cu statutul Consiliului, standardele internaționale (Avizul nr. 18 (2023) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni) și principiile Statului de Drept, fiind neconforme cu spiritul valorilor democratice, existând riscul subminării legitimității și independenței organului de autoadministrare al procurorilor. Orice speculație sau distorsionare pe marginea acestor fapte prezintă riscul dezinformării societății sau manipulării opiniei publice, precum și ar putea să creeze premisele unei influențe necorespunzătoare asupra membrilor CSP, inclusiv în procedurile viitoare”, se arată în comunicat.

Precizăm că, pe 28 februarie, CSP a anulat concursul pentru funcția de procuror, după ce acesta fusese câștigat de procurorul-șef adjunct al PA, Octavian Iachimovschi. CSP și-a argumentat decizia prin faptul că fusese constatată o greșeală în acordarea punctajului pentru unul din cei patru participanți. O zi mai târziu, pe 29 februarie, membra CSP Olesea Vîrlan a anunțat că, „din greșeală”, a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar. Vîrlan a precizat că i-a acordat 3,5 puncte, însă, în realitate, ar fi trebuit să fie 8,5. Pe 4 martie, Olesea Vîrlan a demisionat.

Între timp, pe 1 martie, șefa PA a anunțat că inițiază proces penal privind anularea concursului. Dragalin a spus că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.

***

Funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova se face vinovată în cazul avocatei Doina-Ioana Straisteanu, care a încercat fără succes să obțină dreptate în instanțele naționale după ce a fost ținta insultelor și a declarațiilor homofobe din partea unui alt avocat. CtEDO a criticat autoritățile moldovenești pentru că nu au efectuat o analiză corespunzătoare a cazului.

Fostul judecător Ion Cojocaru a explicat că totul a început cu un conflict între Doina-Ioana Straisteanu, cunoscută pentru apărarea drepturilor comunității LGBT, și un alt avocat. Acesta ar fi insultat-o verbal și i-ar fi adresat amenințări în curtea comună unde se aflau birourile lor. Insultele au fost de natură homofobă. Avocata a filmat conflictul și a publicat imaginile pe Facebook, explicând că a fost agresată pentru că apără drepturile LGBT și că autoritățile nu au intervenit.

Conflictul a ajuns în instanță. Însă, instanțele naționale au considerat că publicarea înregistrării video a încălcat dreptul la viață privată și legislația privind protecția datelor personale. Straisteanu a fost obligată să șteargă postările, iar incidentul a fost tratat ca un simplu conflict.

Totuși, CtEDO a constatat că publicarea înregistrării constituie o formă de exercitare a libertății de exprimare. În plus, potrivit Înaltei Curți europene, declarațiile homofobe și comportamentul agresiv față de Straisteanu nu vizau doar persoana sa, ci și comunitatea LGBT pe care o reprezenta. Prin urmare, era vorba despre o chestiune de interes public, nu despre o simplă dispută personală.

„Curtea a criticat autoritățile moldovene pentru că nu au efectuat analiza cerută de jurisprudența europeană, care presupune un echilibru real între două drepturi fundamentale aflate în conflict – libertatea de exprimare și dreptul la viață privată. În astfel de cazuri, niciun drept nu are prioritate automată, ci trebuie găsit un echilibru care să permită coexistența acestora”, a explicat Ion Cojocaru.

Deși Straisteanu a cerut despăgubiri morale în valoare de 20.000 de euro, CtEDO a respins solicitarea. Instanța a considerat că simpla constatare a încălcării reprezintă în sine o compensație suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.


Amintim că Doina-Ioana Straisteanu a fost avocata lui Marin Pavlescu, tânărul gay care a fost agresat în armată. În 2023, instanța a obligat armata și Ministerul Apărării să-i achite lui Pavlescu 120.000 de lei, după ce acesta a refuzat, în 2021, să revină în armată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: