CSP/Facebook

„O reacție excesivă”. CSP, după ce Dragalin a inițiat proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) califică decizia șefei Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin de a iniția un proces penal în legătură cu anularea concursului pentru funcția de procuror general ca fiind „o reacție excesivă”. Precizarea a fost făcută într-un comunicat din 5 martie.

CSP a menționat că după ce a constat vicierea punctajului pentru unul din candidați, acționând „exclusiv în spiritul transparenței”, a dispus încetarea concursului pentru funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor a precizat că în termenul legal de 10 zile lucrătoare de la data 28 februarie, atunci când a fost anulat concursul, va publica decizia motivată.

În același timp, CSP a calificat drept „o reacție excesivă” inițiativa șefei PA Veronica Dragalin privind demararea unui proces penal în legătură cu anularea concursului.

„Considerăm excesive reacțiile, inclusiv procesual penale, care interferează cu mandatul constituțional al CSP. Declarațiile lansate în spațiul public nu au dat dovadă de acuratețe profesională, existând riscul distorsionării opiniei publice pe acest subiect. Mesajele publice primare ale Consiliului au oferit clarificări inițiale, însă odată cu publicarea hotărârii motivate, ar urma să fie excluse orice alte neclarități. Totodată, exprimăm opinia că, aceste reacții excesive vin în contradicție cu statutul Consiliului, standardele internaționale (Avizul nr. 18 (2023) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni) și principiile Statului de Drept, fiind neconforme cu spiritul valorilor democratice, existând riscul subminării legitimității și independenței organului de autoadministrare al procurorilor. Orice speculație sau distorsionare pe marginea acestor fapte prezintă riscul dezinformării societății sau manipulării opiniei publice, precum și ar putea să creeze premisele unei influențe necorespunzătoare asupra membrilor CSP, inclusiv în procedurile viitoare”, se arată în comunicat.

Precizăm că, pe 28 februarie, CSP a anulat concursul pentru funcția de procuror, după ce acesta fusese câștigat de procurorul-șef adjunct al PA, Octavian Iachimovschi. CSP și-a argumentat decizia prin faptul că fusese constatată o greșeală în acordarea punctajului pentru unul din cei patru participanți. O zi mai târziu, pe 29 februarie, membra CSP Olesea Vîrlan a anunțat că, „din greșeală”, a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar. Vîrlan a precizat că i-a acordat 3,5 puncte, însă, în realitate, ar fi trebuit să fie 8,5. Pe 4 martie, Olesea Vîrlan a demisionat.

Între timp, pe 1 martie, șefa PA a anunțat că inițiază proces penal privind anularea concursului. Dragalin a spus că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.

***

Funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: