Facebook/Maia Sandu

O țară în care să vrei și să-ți placă să rămâi. Maia Sandu, despre Moldova peste 20 de ani

În 20 de ani, Moldova, cu efortul nostru al tuturor, de la mic la mare, va fi o țară bună pentru toți cetățenii săi. O țară unde oamenii au grijă de frumusețea ei naturală, menținând-o curată și sporind-o prin amenajări potrivite. O țară frumoasă, condusă de oameni buni, în interesul tuturor cetățenilor, astfel încât fiecare să trăiască bine alături de familia sa. O țară din care să nu vrei să pleci. O țară unde oamenii de diferite etnii trăiesc în armonie, se cunosc și se respectă reciproc.

La 50 de ani de independență, vreau să ne mândrim cu o țară matură, în care instituțiile statului respectă legea, lucrează eficient și își îndeplinesc datoria față de cetățeni. O țară în care oamenii se simt în siguranță.

Avem de lucru. Muncind cot la cot, zi de zi, în următorii 20 de ani, putem să avem o țară liberă, prosperă și unită, în marea familie europeană.

Unde oamenii sunt liberi. Unde fiecare înțelege responsabilitatea sa în societate.

Unde justiția apără dreptatea, iar instituțiile statului asigură echitatea socială, fără nedreptatea de azi, când o grupare de profitori și bandiți a pus mâna pe majoritatea resurselor, iar cei mai mulți nu sunt lăsați să lucreze în voie și să își vadă de propriile vieți.

În 20 de ani, în loc de un mediu economic al fricii, inerției, contrabandei, hărțuirilor și monopolurilor, putem și vom construi, prin crearea unui cadru legislativ clar, simplu, previzibil și fără echivocuri, o economie dezvoltată, competitivă și flexibilă, care se acomodează ușor schimbărilor și în care câștigă toți cei care vor să muncească. Cu profesioniști bine pregătiți și cu un înalt grad de mobilitate socială care le permite oamenilor să găsească oportunități de creștere nu doar în exterior, dar mai ales în țară.

Prin programe de stat care să susțină domeniile prioritare, Moldova va deveni o țară în care înfloresc afacerile mici și mijlocii, afacerile de familie, care deschid locuri de muncă pentru întreaga populație și reînvie localitățile. Cu o clasă de mijloc mare, dinamică, capabilă să reacționeze pozitiv la provocări și schimbări. O țară unde statul asigură un venit minim garantat fiecăruia. Peste 20 de ani, țara noastră poate fi puternică și bogată, așa încât toți cetățenii să se bucure de bunăstare.

Peste 20 de ani, condițiile de viață la sat și la oraș pot fi la fel de bune. Prin programe naționale, bine planificate și executate, fără coloratură politică și fără protecționism de partid, vom construi apeducte și canalizare în fiecare localitate. Școli și grădinițe îngrijite, moderne și cu învățători și educatori buni. Infrastructură de transport și a drumurilor dezvoltată și accesibilă oamenilor pentru ca aceștia să se deplaseze ușor dintr-o localitate în alta.

Agricultură modernă și profitabilă, din ce în ce mai ecologică, care produce și exportă produse de calitate cu valoare adăugată înaltă, oferă multe locuri de muncă și protejează solurile și apele țării. Mai multe întreprinderi de prelucrare a produselor agricole, unde să lucreze oamenii care locuiesc la sate. Proiecte ce să faciliteze renașterea meșteșugurilor, a artizanatului și a serviciilor de ospitalitate.

Peste 20 de ani, vreau ca familiile să nu mai fie despărțite de sărăcie. Voi lucra pentru ca Moldova să devină o țară în care viața este bună și oamenii vor să se întoarcă acasă.

Vreau ca oamenii să poată călători în întreaga lume din banii cinstit câștigați acasă.

Peste 20 de ani, vreau să văd Moldova ca o țară cu medicină dezvoltată, cu locuitori mai sănătoși. Investind în medici, spitale și programe de sănătate, vom crește nu numai speranța de viață, dar și calitatea acestei vieți.

Grija faţă de generaţiile înaintate arată nivelul de prosperitate al unei țări. Prin politici sociale bine gândite, putem construi o astfel de țară, în care să avem grijă de bătrâni, bolnavi și oameni din categoriile vulnerabile, cărora statul să le ofere sprijin pentru o viață demnă.

Prin încurajarea unei culturi care asigură respectul reciproc, dar și prin eforturi administrative, fetele și femeile nu vor mai fi afectate de inegalități în mediul profesionist, în îngrijirea copilului și la pensionare și se vor simți sigure și capabile să își valorifice întregul potențial.

E nevoie de voință politică, de o cale clară și de suportul fiecăruia dintre noi pentru a lichida practicile păguboase de repartizare a funcțiilor în baza apartenenței de partid. Pentru a reinstala meritocrația, ca oamenii cu adevărat pregătiți profesional să fie promovați în funcții cu responsabilități înalte. Acestea sunt doar câteva dintre mijloacele prin care aceste schimbări pe care ni le dorim cu toții pot deveni realitate.

Educația va fi cheia succesului Republicii Moldova în următoarele două decenii. Cea mai importantă resursă a ţării noastre a fost, este şi va fi oamenii săi.

Este esențial să investim în oameni, pentru a educa buni profesioniști, care să fie căutați, în baza cerințelor economiei viitorului. Pentru a fi pregătiți de provocările care ne așteaptă va fi esențial să investim în dezvoltarea calității școlilor şi a performanței profesorilor.

Vreau ca Moldova să fie descoperită de oameni din întreaga lume. Să dezvoltăm locurile noastre frumoase, așa încât să fim vizitați de cei de acasă și de peste hotare.

Avem mult de lucru. Știu că sunt și oameni dezamăgiți de ineficiența clasei politice, obosiți să mai creadă în orice fel de promisiuni. Îi înțeleg. Totodată, știu că, muncind cot la cot, noi putem face o țară bună pentru noi toți. Așa cum au făcut oamenii buni în alte țări.

Am cunoscut atât de mulți oameni buni în Moldova, încât sunt sigură că putem reuși, putem face această viziune realitate. Eu cred în Moldova şi cred că vine vremea oamenilor buni. Merităm o țară sănătoasă și prosperă, în care să trăim alături de cei dragi. Și o vom construi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: