„Oamenii cred deja că noi luptăm cu morile de vânt”. De ce deputații sunt nemulțumiți de investigația furtului miliardului

Procuratura Generală nu a avut acces la investigația cazului despre furtul miliardului din cele trei bănci moldovenești, iar procurorul general Alexandru Stoianoglo „nu are încredere” în fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Despre aceasta a vorbit la 11 decembrie adjunctul procurorului general Ruslan Popov la ședința comisiei parlamentare pentru securitate națională. Popov a anunțat că peste o lună, Procuratura Generală va putea prezenta un raport detaliat despre investigația jafului.

La ședința din 11 decembrie, procuratura trebuia să prezinte deputaților un raport despre investigația furtului miliardului. Șeful comisiei și deputatul Partidului Democrat Alexandru Jizdan a precizat că deputații au dorit să afle de la Procuratura Generală, de ce investigația furtului miliardului este tărăgănată.

Însă adjunctul procurorului general Ruslan Popov a menționat că raportul a fost pregătit de fostul procuror general interimar Dumitru Robu. „Procurorii de la Procuratura Generală nu au avut până acum acces la acest dosar. Noi nu ne putem asuma responsabilitatea pentru aceasta [raportul prezentat de Robu]”, a spus Popov.

„Adevărul nu poate fi cu două fețe”

El a mai remarcat că „investigația furtului miliardului este una dintre prioritățile noii conduceri a Procuraturii Generale”. Popov a spus că Viorel Morari, care a fost suspendat de la conducerea Procuraturii Anticorupție, a executat ordinul lui Stoianoglo cu privire la transferul la Procuratura Generală abia la 10 decembrie și a transmis dosarele lui Sergiu Gavajuc, noul șef interimar al
Procuraturii Anticorupție.

La fel, Popov a spus că săptămâna trecută, Stoianoglo a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA Derek Hogan și a discutat cu acesta despre un eventual sprijin din partea FBI în investigația furtului miliardului.

Potrivit afirmațiilor lui Popov, investigația dosarelor despre furtul miliardului s-a efectuat „haotic”, iar procurorii nu au avut o strategie concretă a investigației. Popov a mai spus că de investigație s-a ocupat „un grup limitat de procurori”, din care au făcut parte Viorel Morari, Adriana Bețișor și alți câțiva procurori și anchetatori”.

La rândul său, Jizdan a menționat că „adevărul nu poate fi cu două fețe”. „Oameni cred deja că noi luptăm cu morile de vânt”, a subliniat el.

Jizdan a mai adăugat că procuratura ar trebui să organizeze o conferință de presă și „să explice totul cetățenilor”. El a repetat de câteva ori că „banii trebuie restituiți”.

Popov a subliniat faptul că din 2015 până în 2019, Procuratura Anticorupție nu a fost verificată niciodată, iar unica verificare a fost inițiată săptămâna aceasta, la „inițiativa personală a procurorului general”.

Deputatul blocului ACUM Igor Grosu a remarcat că se simte „insultat”din cauza celor auzite de la adjunctul procurorului general. „Toată țara urmărește cum procuratura, să mă scuzați, se bâlbâie”, a subliniat el.

În replică, Popov a spus că „Stoianoglo nu are încredere în Viorel Morari” și că dorește să verifice totul din nou.

„Morari, Șmarari…”

Iar deputatul blocului ACUM Alexandru Slusari a subliniat faptul că Stoianoglo a intrat în funcție cu aproape două săptămâni în urmă și, în primul rând, ar fi trebuit să ia cunoștință de modul în care se desfășoară investigația jafului bancar.

„Puteți să-i transferați ori să-i spânzurați. Nu contează cine-i acolo: Morari, Șmarari… Procuratura Generală ar fi putut solicita aceste documente. De ce Procuratura Generală nu le-a cerut?”, s-a arătat nedumerit Slusari.

Popov i-a răspuns că „14 zile este un termen prea mic”. El a menționat că Stoianoglo intenționează să formeze un grup de lucru pentru investigația furtului miliardului. Popov a promis că într-o lună va pregăti raportul Procuraturii Generală despre acest caz.

La rândul său, deputatul blocului ACUM Lilian Carp s-a revoltat că Stoianoglo a spus că în raportul Kroll este puțină informație concretă. Carp a subliniat că membrii comisiei care au investigat furtul miliardului au obținut „sute de pagini” în care era scris „cine și ce sume a primit”.

Și deputații blocului ACUM Oazu Nantoi și Chiril Moțpan și-au exprimat revolta în legătură cu răspunsul lui Stoianoglo. Jizdan i-a întrerupt de câteva ori, remarcând că deputații „comentează informația din presă și de pe Facebook”.

În consecință, parlamentarii au căzut de comun acord ca peste o lună, Procuratura Generală să prezinte un raport detaliat despre investigația furtului miliardului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Energocom renunță la sediul închiriat cu peste 6 mln lei anual. Junghietu răspunde criticilor privind tariful la gaz

Consiliul de administrare al Energocom a decis rezilierea contractului de chirie și mutarea sediului întreprinderii. Anunțul a fost făcut pe 30 septembrie de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după publicarea unei investigații despre sediul furnizorului de gaze naturale. Potrivit investigației, Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chirie. Junghietu a spus că aceasta reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar „impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență”. În context, el a precizat că „gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile”.

Pe o rețea de socializare, Junghietu a declarat că înțelege nemulțumirea oamenilor și că un tarif de peste 26 de lei pentru un metru cub de gaze este greu pentru orice familie. „Nu voi încerca să conving pe nimeni că nu este așa. (…) Gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile. Peste 70% din tariful final reprezintă costul gazelor cumpărate de pe piața internațională. În ultimele luni, prețurile europene au crescut cu peste 40%, pe fundalul conflictelor din Orientul Mijlociu, al reducerii livrărilor de gaze lichefiate și al nivelului scăzut al stocurilor europene”, a adăugat ministrul.

Ulterior, el s-a referit la salarii, menționând că „pentru furnizarea gazelor către consumatorii din această ţară lucrează aproximativ 180 de oameni, față de peste 260 doar la fostul furnizor de gaze”. „Putem și trebuie să cerem mai multă eficiență, dar nu putem pretinde că o companie care tranzacționează zilnic sute de milioane de lei și poartă răspunderea aprovizionării țării poate funcționa cu câțiva oameni și două laptopuri. (…) Toată administrarea Energocom constituie 54 de bani din întreaga factură”, a adăugat Junghietu.

„În cazul sediului Energocom, am examinat încă odată argumentele care au stat la baza alegerii. Chiria reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență. Astfel, Consiliul de administrare al Energocom a decis marţi rezilierea contractului precedent și mutarea sediului întreprinderii”, a anunțat ministrul.

***

Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea, a scris Ziarul de Gardă pe 24 septembrie. Energocom s-a mutat în actualul sediu în octombrie 2025. Spațiul are 2 202,7 metri pătrați. Astfel, compania achită aproximativ 530 de mii de lei lunar. Energocom afirmă că pentru alegerea sediului au fost analizate opt oferte și că nu a fost organizată o licitație. Compania susține că imobilul de pe strada Ion Creangă a fost selectat în urma unei analize comparative, iar prețul a fost negociat de la 15 la 12 euro pentru un metru pătrat. Din cele 6,37 milioane de lei, circa 4,4 milioane de lei anual au fost incluse de ANRE în costurile de bază ale furnizorului pentru activitatea reglementată de furnizare a gazelor naturale. Potrivit instituției, impactul chiriei asupra prețului final al gazelor este redus. În tariful în vigoare de la 1 septembrie 2026, componenta aferentă chiriei reprezintă aproximativ 0,0097 lei pentru un metru cub de gaze.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a condus inițial compania în calitate de interimar, iar în august 2026 a câștigat concursul pentru funcție, a raportat anul trecut venituri de 1,2 milioane de lei, a relatat TV8 pe 13 septembrie. Cea mai mare parte a sumei o reprezintă sporurile și primele. Salariul său de funcție este de 47.000 de lei lunar. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii, majorat de la 50% la 90%. Directorul Energocom a beneficiat și de patru prime trimestriale: trei echivalente cu un salariu de funcție și una în proporție de 75% din salariu. Pentru profitul înregistrat de companie, acesta a primit o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. Buzatu a declarat, de asemenea, tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei pentru anul 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: