Avionul ucrainean prăbușit în Iran ar fi fost doborât de o rachetă antiaeriană iraniană, informează astăzi, 9 ianuarie, Euronews, care citează oficiali ai Pentagonului. Și președintele Donald Trump a declarat că este de părere că Iranul este responsabil de producerea tragediei, scrie CBS News. De cealaltă parte, Iranul respinge ipoteza, scrie Echo Moskvi, cu trimitere la agenția iraniană IRNA.
Președintele Donald Trump le-a spus jurnaliștilor că are „propriile bănuieli”privind tragedia aviatică. „Este o tragedie. Cineva putea să greșească”, a declarat șeful de la Casa Albă. Acesta a mai spus că aeronava efectua un zbor „în condiții destul de grele”.
Amintim că accidentul s-a produs aproape concomitent cu lansarea mai multor rachete din partea Iranului către două baze militare americane din Irak. Acțiunea a avut loc după ce generalul iranian Qassim Suleimani a fost ucis de o dronă americană.
Toate cele 176 de persoane aflate la bordul avionului de tip Boeing 737–800 care zbura de la Teheran spre Kiev au murit în această catastrofă aeriană.
Din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Datele au fost comunicate pe 21 august de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, și directorul Agenției Informații Militare, Radu Cîșleanu. Potrivit lui Musteața, cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
În timpul unei conferințe de presă, directorul SIS a spus că, de mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiul public într-un subiect de frică. Musteața a declarat că au fost reunite informații din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice.
Cîșleanu a spus că depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii ’40, se află în prezent sub control de facto al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staționate ilegal în regiunea trasnistreană.
Ce s-a constatat
Potrivit lui Cîșleanu, în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, a adăugat Cîșleanu, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit acestuia, ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forță separatiste. În consecință, estimăm că în prezent în complex se mai află circa 14 mii de tone de muniții. (…) Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, estimăm că doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Cîșleanu.
El a mai declarat că, în cazul proiectilelor de artilerie, încărcătura explozivă reprezintă aproximativ 14-17% din aceasta. În cazul bombelor de aviație – o proporție poate ajunge aproximativ la 30-40% din greutatea acesteia.
Modul în care sunt depozitate munițiile
Cîșleanu a spus că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 metri una față de alta”, a comunicat acesta.
El a declarat că această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. „Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate”, a menționat acesta.
Musteața a declarat, cu referire la raport, că cele constatate reprezintă „un risc, dar limitat și controlabil”.
