La Sudul Moldovei, anul acesta sunt roade bune de grâu și rapiță – ne-a povestit agricultorul Oleg Popovicenco. Acesta a cultivat peste 215 hectare de grâu, rapiță, floarea soarelui și porumb pe câmpurile rodnice din satul Doina, raionul Cahul.
Agricultorul spune că vara e perioada când cei din domeniul Agro muncesc cel mai mult, iar anul acesta rezultatele sunt îmbucurătoare.
„În acest an am adunat peste 2,5 tone de rapiță de la un hectar și 4,5 tone de grâu. Dacă să comparăm cu anul trecut, roada e foarte bună. Seceta de vara trecută le-a pus bețe în roate agricultorilor, dar asta nu ne-a oprit să continuăm să ne muncim pământurile.”
Înainte de recoltare, Oleg Popovicenco a decis să investească peste 3 milioane de lei în achiziționarea unei combine de ultimă generație.
„Încă din primăvară mă gândeam că ne-ar prinde bine o combină mai nouă și performantă, dar din cauza secetei nu am avut suficiente resurse financiare pentru o astfel de investiție. Astfel, am decis să apelez pentru un credit la Microinvest și să strâng recolta cu o combină nouă. Pentru mine, persoană care se ocupă cu agricultura de mulți ani – este foarte comod să lucrez cu ei. Am cumpărat combina potrivită pentru necesitățile gospodăriei noastre țărănești, am pus-o în gaj și m-am apucat de lucru. Nu sunt la prima experiență de colaborare cu Microinvest. Anterior, tot cu ajutorul lor am cumpărat un tractor.”
Oleg Popovicenco a spus că e foarte mulțumit de combina achiziționată, care îi ușurează foarte mult munca pe câmp.
„Această combină ne aduce multe avantaje. În primul rând are un consum mult mai mic, raportat la o eficiență de lucru mai mare. Ne oferă posibilitatea să stocăm cerealele într-un rezervor special și să încărcăm mașinile mari, direct pe câmp. În plus, este dotată cu un tocător modern care exclude lucru suplimentar pentru strângerea paielor. Și încă o funcție tare utilă, mai ales vara, este aerul condiționat, care ne salvează în zilele aride.”
Investiția într-o combină modernă i-a permis lui Oleg Popovicenco să presteze servicii de strângere a recoltelor și în alte gospodării din regiune.
Ex-deputatul Sergiu Sîrbu se declară nevinovat în dosarul de îmbogățire ilicită. Acesta a spus că dosarul „are un evident caracter politic” și că ar fi bazat „pe cifre care nu reflectă situația reală”. În acest sens, el a adăugat că „încălcările” sunt deja „pe masa judecătorilor la CtEDO”. Reacția vine după ce Procuratura Anticorupție a anunțat trimiterea în instanță a cauzei în care ex-deputatul este învinuit de îmbogățire ilicită, iar fratele său de complicitate. Procurorii susțin că dosarul a fost pornit pe baza constatărilor Autorității Naționale de Integritate, iar fostul deputat ar fi înregistrat, în perioada mandatului său, o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită.
„Resping ferm acuzațiile formulate și consider că acest dosar are un evident caracter politic, fiind construit pe interpretări forțate, abuzuri și concluzii speculative, bazate pe cifre care nu reflectă situația reală. Este regretabil că, într-o perioadă complicată pentru cetățeni, cu multiple probleme și crize, se încearcă alimentarea unor subiecte de imagine prin comunicate de presă zgomotoase și acuzații lansate public înaintea unei hotărâri judecătorești definitive”, a scris fostul deputat pe o rețea de socializare.
El a mai spus că „încălcările” din cadrul acestui dosar „sunt deja pe masa judecătorilor la CtEDO”.
„Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund. Am demonstrat și voi continua să dovedesc în instanță caracterul nefondat al acestor acuzații, prin probe și argumente legale. Totodată, anunț că încălcările grave comise în cadrul acestui dosar sunt deja pe masa judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Nu voi comenta mai mult un dosar aflat pe rol, din respect pentru actul de justiție. Am încredere că adevărul va prevala. Până atunci, solicit respectarea principiului prezumției nevinovăției, care trebuie să fie valabil pentru orice cetățean”, a adăugat acesta.
***
Pe 8 mai 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că un fost deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Democrat (PDM), împreună cu fratele său, ajung pe banca acuzaților. Primul este învinuit de îmbogățire ilicită, al doilea de complicitate. NewsMaker a scris, pe surse, că fostul deputat este Sergiu Sîrbu.
Conform procurorilor, fostul deputat, în perioada mandatului său, ar fi înregistrat o diferență de peste 2,8 milioane de lei între veniturile obținute și averea dobândită, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă. Fratele acestuia este acuzat că ar fi contribuit la dobândirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil în 2015, în beneficiul ex-deputatului. Procuratura Anticorupție a precizat că fapta este pasibilă de amendă de la 400 000 la 500 000 de lei sau de închisoare de la 7 la 15 ani.
***
Amintim că Sergiu Sîrbu a fost inițial deputat al Partidului Comuniștilor. În 2012 a părăsit formațiunea și s-a regăsit pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare. În februarie 2020, împreună cu alți cinci deputați democrați, Sergiu Sîrbu părăsește PDM și crează grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie același an, pleacă de la Pro Moldova, din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”, și anunță că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la Pro Moldova, crează platforma parlamentară Pentru Moldova, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului Șor.
La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu figurează al 9-lea pe lista Partidului Șor, însă nu accede în Parlament. Ulterior a anunțat, într-un interviu pentru o instituție media, că se retrage din politică, însă două zile mai târziu, Partidul Șor a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii, notează RISE Moldova. Menționăm că, în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional.
În Republica Moldova, vânzările de locuințe sunt în scădere de câteva trimestre consecutive. Totuși, după cum a aflat NewsMaker, datele folosite și intens discutate în spațiul public despre numărul apartamentelor vândute nu sunt în totalitate exacte – chiar dacă reflectă tendința generală de reducere a tranzacțiilor de pe piața imobiliară rezidențială.
Ce s-a întâmplat?
La Chișinău, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a apartamentelor este în scădere de cel puțin cinci trimestre consecutive. Mai mult, această scădere a urmat după creșterea bruscă a prețurilor și a numărului de tranzacții în 2024 – când autoritățile au permis cumpărarea locuințelor prin programul de stat Prima Casă fără avans, precum și au relaxat semnificativ condițiile de obținere a creditelor ipotecare.
De exemplu, acum în spațiul public circulă date despre o scădere a vânzărilor cu 50–80% în primul trimestru al acestui an. Totuși, după cum a aflat NewsMaker, aceste cifre nu sunt tocmai corecte – și, se pare, nu este clar până la capăt câte locuințe se vând în realitate.
De ce se întâmplă acest lucru?
Statistica Cadastrului, în baza căreia experții trag concluzii despre numărul tranzacțiilor, reprezintă un tabel cu câțiva parametri principali. Printre aceștia – tipurile de tranzacții: vânzare-cumpărare, schimb, moștenire, ipotecă și alte operațiuni. Datele sunt, de asemenea, împărțite pe categorii de bunuri imobile: apartamente, case, spații comerciale, terenuri agricole, terenuri neagricole și alte bunuri imobile. Și, desigur, pe regiunile unde au loc tranzacțiile.
În unele cazuri, experții iau în calcul doar tranzacțiile de vânzare-cumpărare, în altele – analizează cumulativ vânzările-cumpărările, ipotecile și înregistrarea primară a apartamentelor.
În plus, statisticile privind ipotecile rămâneau neclare până la capăt. Dacă acum câțiva ani numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare în Chișinău era de câteva ori mai mare decât numărul ipotecilor, acest lucru era explicat prin faptul că ipoteca reprezintă doar o parte din toate vânzările.
De exemplu, în trimestrul patru al anului 2024, în municipiul Chișinău au fost înregistrate 4647 de tranzacții de vânzare-cumpărare a apartamentelor și 2146 de ipoteci. În timp ce în primul trimestru al acestui an, în Chișinău au fost vândute 623 de apartamente, iar numărul ipotecilor s-a dovedit a fi de 2,5 ori mai mare – 1556. O asemenea dinamică pare cel puțin ciudată.
Ce este în neregulă cu statistica vânzărilor?
Pentru a înțelege cum trebuie calculat corect numărul tranzacțiilor, NM a trimis o solicitare scrisă către Cadastru. Instituția a explicat că rubrica „Vânzare-cumpărare” reflectă tranzacțiile privind înstrăinarea bunurilor imobile, perfectate prin contracte corespunzătoare. Iar rubrica „Ipotecă” include toate gajurile ipotecare înregistrate în registrul bunurilor imobile – inclusiv cele legate de noi linii de credit, precum și de credite și împrumuturi care nu sunt neapărat destinate cumpărării unei locuințe.
Astfel, din statistica publicată este imposibil de înțeles câți oameni cumpără locuințe prin ipotecă și câți folosesc bunurile imobile drept gaj – de exemplu, pentru obținerea unui credit în alte scopuri.
Mai mult decât atât, la întrebarea suplimentară a NM despre categoria în care intră un apartament cumpărat prin programul Prima Casă, Cadastrul a comunicat că o astfel de tranzacție este reflectată doar în coloana „Ipotecă”.
Există încă o nuanță. După cum au precizat pentru NM, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din blocurile noi nu sunt reflectate în secțiunea tranzacțiilor primare cu apartamente (astfel de tranzacții în primul trimestru în Chișinău au fost 166), ci în categoria de vânzare-cumpărare „Alte bunuri imobile”. Această categorie, de regulă, nu este luată în calcul la analiza pieței. De exemplu, în primul trimestru al acestui an, în Chișinău, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu „alte bunuri imobile” a constituit 1674, în timp ce cu un an mai devreme, în aceeași perioadă – 5122 tranzacții.
Reprezentanții Cadastrului au declarat pentru NM că instituția intenționează să publice, pe viitor, statistici mai detaliate, începând cu trimestrul doi al anului 2026.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
O dronă a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în dimineața zilei de 8 mai. Aceasta a fost observată venind dinspre Ucraina spre raionul Taraclia, ulterior traversând Ceadîr-Lunga și îndreptându-se spre satul Moscovei, raionul Cahul. Aparatul a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, raionul Cahul. În legătură cu acest incident, spațiul aerian al țării a fost închis, ulterior redeschis. Totuși, de la ora 10.08 este închis spațiul aerian al părții de Sud. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Apărării.
Potrivit Ministerului Apărării, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a detectat, la ora 09:35, un aparat de zbor fără pilot care a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Aparatul a fost observat venind dinspre Ucraina, din zona localității Volinaea, spre localitatea Valea Perjei, raionul Taraclia.
„La 9.49, aparatul de zbor a fost auzit de patrula Sectorului Poliției de Frontieră Valea Perjei. Potrivit datelor furnizate de sistemele de supraveghere aeriană, drona a traversat Ceadîr-Lunga îndreptându-se spre satul Moscovei, r.Cahul. La ora 10.16, drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, r. Cahul”, a comunicat Ministerul Apărării.
Potrivit Ministerului, în legătură cu acest incident, spațiul aerian al țării a fost închis între orele 09:55 și 10:08, ulterior fiind redeschis. „Iar de la ora 10.08 este închis spațiul aerian al părții de Sud”, a adăugat instituția.
***
Începând cu anul 2022, Republica Moldova a înregistrat mai multe incidente în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete și drone rusești, care au pătruns sau căzut pe teritoriul țării, a comunicat Ministerul Apărării pe 9 aprilie 2026. Aceste incidente au inclus explozii în regiunea transnistreană, descoperirea de fragmente de rachete și drone în apropierea frontierei cu Ucraina, precum și drone cu încărcături explozive. Centrul operații aeriene al Armatei Naționale a monitorizat și stocat informații despre 5 incidente în anul 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025 și 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie.
Un fost deputat al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și al Partidului Democrat (PDM), împreună cu fratele său, ajung pe banca acuzaților. Primul este învinuit de îmbogățire ilicită, al doilea de complicitate. Informațiile au fost comunicate pe 8 mai de Procuratura Anticorupție. Potrivit surselor NewsMaker din cadrul procuraturii, fostul deputat este Sergiu Sîrbu.
Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în care un ex-deputat PCRM și PDM este învinuit de îmbogățire ilicită. În aceeași cauză este vizat și fratele ex-deputatului, căruia i se impută complicitatea la îmbogățire ilicită.
Conform procurorilor, urmărirea penală a fost inițiată în ianuarie 2022, având la bază constatările Autorității Naționale de Integritate, potrivit cărora a fost stabilită o diferență substanțială între veniturile obținute și averea dobândită de ex-deputat și familia sa în perioada august 2016 – decembrie 2019.
„Pentru perioada 25 februarie 2014 – 31 decembrie 2021, adică perioada exercitării funcției de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ex-deputatul, împreună cu membrii familiei sale, ar fi înregistrat o diferență substanțială, în valoare totală de 2 860 769,03 lei, între veniturile obținute și averea dobândită, inclusiv cheltuielile efectuate în această perioadă. Cheltuielile au vizat preponderent servicii de asigurare auto, servicii medicale, servicii educaționale, servicii turistice, servicii de livrare a produselor alimentare, servicii comunale și achitarea ratelor aferente creditelor bancare, constatându-se că acestea nu puteau fi acoperite din venituri obținute legal”, a comunicat Procuratura Anticorupție.
Conform procurorilor, fratele ex-deputatului este acuzat că ar fi contribuit la dobândirea și transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, în anul 2015, în beneficiul ex-deputatului.
Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.
Procuratura Anticorupție a precizat că, pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 de lei sau cu închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii și a eventualei confiscări speciale, au fost aplicate sechestre pe bunuri imobile și mijloace financiare în sumă de peste 7 milioane de lei.
Potrivit surselor NewsMaker din cadrul procuraturii, fostul deputat este Sergiu Sîrbu.
Actualizare: Sergiu Sîrbu se declară nevinovat în dosarul de îmbogățire ilicită. Acesta a spus că dosarul „are un evident caracter politic” și că ar fi bazat „pe cifre care nu reflectă situația reală”. În acest sens, el a adăugat că „încălcările” sunt deja „pe masa judecătorilor la CtEDO”.
***
Amintim că Sergiu Sîrbu a fost inițial deputat al Partidului Comuniștilor. În 2012 a părăsit formațiunea și s-a regăsit pe lista Partidului Democrat la alegerile parlamentare. În februarie 2020, împreună cu alți cinci deputați democrați, Sergiu Sîrbu părăsește PDM și crează grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie același an, pleacă de la Pro Moldova, din motive „atât de ordin personal, cât și profesional”, și anunță că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Câteva zile mai târziu, la 2 noiembrie, împreună că alți foști democrați trecuți pe la Pro Moldova, crează platforma parlamentară Pentru Moldova, la care au aderat și deputații fracțiunii Partidului Șor.
La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Sîrbu figurează al 9-lea pe lista Partidului Șor, însă nu accede în Parlament. Ulterior a anunțat, într-un interviu pentru o instituție media, că se retrage din politică, însă două zile mai târziu, Partidul Șor a anunțat că Sîrbu a fost ales vicepreședintele formațiunii, notează RISE Moldova. Menționăm că, în iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat Partidul Șor neconstituțional.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susțin o conferință de presă. Declarațiile au loc la Președinția Republicii Moldova.
Conferința de presă este precedată de întrevederea dintre Maia Sandu și Kaja Kallas.
Kaja Kallas a ajuns în Republica Moldova pe 7 mai, iar astăzi este ultima zi a vizitei sale în țara noastră. În prima zi a vizitei, șefa diplomației Uniunii Europene a mers la Regimentul de Stat Major de Brigadă „Nicolae Petrică”, unde a fost întâmpinată de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Kallas a inspectat echipamentele și tehnica militară oferite Republicii Moldova de Uniunea Europeană în ultimii ani. În aceeași zi, șefa diplomației Uniunii Europene a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi.
Aceasta este prima vizită oficială a Înaltei reprezentante a UE în Republica Moldova în 2026.
