parlament.md

Olesea Stamate, supărată pe jurnaliști, din cauza investigației privind șeful Comisiei Pre-Vetting: „Comentariul mi-a fost atribuit eronat”

Cu referire la subiectul integrității lui Herman von Hebel, deputata Olesea Stamate a menționat că „asemenea situații trebuie discutate și rezolvate, într-un mod cât mai transparent”, în cazul în care se pune „la dubiu integritatea vreunui membru al comisiei”. Stamate a spus că declarația atribuită ei în investigație că ”ulterior selectării domnului în cadrul comisiei, au apărut informații cu referire la activitatea dlui în Albania, însă era deja tîrziu” este „eronată”. „Eu nu am dat nici un comentariu, sau reacție la acest subiect, înainte de publicarea investigației”, a menționat Stamate. Într-un final, ea a spus că „orice proces de reformă stârnește opinii pro și contra” și că explicațiile oferite de Comisia Pre-Vetting referitoare la activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Curții Penale Internaționale „prezintă suficient de detaliat toate circumstanțele”. 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, ex-președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități care a întocmit raportul prezentat Parlamentului pentru a fi votați membrii Comisiei Pre-Vetting, a scris pe rețelele de socializare că nu a dat niciun comentariu publicației care a realizat investigația cu privire la integritatea lui Herman von Hebel și că a văzut mai multe reacție vizavi de declarația atribuită ei.

Ea a precizat că unica reacție pe care a oferit-o „este cea ulterioară publicării investigației”.

Am observat mai multe reacții în spațiul public vizavi de comentariul care imi este atribuit mie, în investigația prezentată de portalul anticorupție.md cu referire la Președintele comisiei pre-vetting, domnul Herman von Hebel. În învestigație apare un citat din partea mea, care zice că ”ulterior selectării domnului în cadrul comisiei, au apărut informații cu referire la activitatea dlui în Albania, însă era deja tîrziu”. Este regretabil că se regurge la asemenea strategii, sper ca nu este rea-intenția jurnaliștilor care au realizat investigația. Eu nu am dat nici un comentariu, sau reacție la acest subiect, înainte de publicarea investigației. Unica reacție care am dat-o este cea ulterioară publicării investigației, unde m-am văzut citată, fără să fi oferit vreun comentariu. Adevărat, jurnaliștii au postat comentariul meu oferit post-factum, în textul investigației. Între timp însă, comentariul care mi-a fost atribuit eronat, fusese deja preluat de mai multe surse media”, a menționat Stamate.

Ea a mai spus că „în cazul în care s-ar adeveri anumite fapte reprobabile despre oricare dintre membrii comisiilor prevetting sau vetting – nu poate fi vorba de ”e târziu, deja au fost selectați””.

În cazul în care ar fi vorba despre situații care ar pune la dubiu integritatea și buna reputație a vreunui membru al comisiei – asemenea situații trebuie discutate și rezolvate, într-un mod cât mai transparent. Exact așa s-a procedat în cazul unui membru CSM – despre care ulterior selectării lui în Parlament – au apărut informații care nu erau cunoscute nici comisiei pre-vetting nici Parlamentului în procesul de evaluare/selectare”, a comunicat Stamate.

Potrivit ex-președintei Comisiei juridice, numiri și imunități, „explicațiile oferite de comisia prevetting referitoare la activitatea domnului Von Hebel în cadrul Curții Penale Internaționale prezintă suficient de detaliat toate circumstanțele”.

Orice proces de reformă stârnește opinii pro și contra. Sunt întotdeauna mulțumiți dar și nemulțumiți de orice restructurare. La fel ca și în cazul reformei justiției din Republica Moldova, pe care mulți încearcă să o discrediteze, prin orice metode posibile”, a conchis Olesea Stamate.

Portalul anticorupție.md scria pe 25 martie că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 de mii de euro. Detalii – AICI.

Comisia Pre-Vetting a venit cu o reacție oficială, pe 27 martie, în care a calificat acuzațiile drept „nefondate”. De asemenea, Comisia a anunțat că Herman von Hebel va rămâne la șefia Comisiei Pre-Vetting „până la finalizarea completă a activităților acesteia, în lunile următoare”. Detalii – AICI.

Pe 28 martie, opoziția parlamentară a cerut audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting Herman von Hebel și a ministrei Justiției Veronica Mihailov-Moraru. Deputații din opoziției declarau că acuzațiile de integritate care îl vizează pe Herman von Hebel, negate public în ajun de Comisia Pre-Vetting, ar pune la îndoială întregul proces de evaluare a magistraților. Ambele inițiative au fost respinse, însă, de majoritatea parlamentară, formată de PAS. Speakerul Igor Grosu, care este și lider al PAS, și-a îndemnat colegii să îl lase pe von Hebel să-și facă munca, „pentru că o face bine”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Maia Sandu și liderii UE, înaintea întâlnirii Putin-Trump: Pacea justă poate fi doar cu participarea Ucrainei

În contextul întâlnirii dintre președinții Rusiei și SUA, Vladimir Putin și Donald Trump, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că o pace justă și durabilă poate fi realizată doar cu Ucraina la masa negocierilor. Liderii UE, într-o declarație comună dedicată viitoarei întâlniri dintre Putin și Trump, au afirmat că succesul este posibil doar prin diplomație activă, sprijinirea Kievului și presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Totodată, potrivit liderilor UE, negocierile de pace pot avea loc doar cu participarea Kievului și cu condiția încetării focului.

„Republica Moldova susține ferm Ucraina. O pace justă și durabilă poate fi realizată doar cu Ucraina la masa negocierilor, decizându-și propriul viitor. Europa este indispensabilă în acest efort — securitatea noastră comună depinde de ea”, a scris președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe rețeaua socială X.

Pe 10 august, liderii țărilor din Uniunea Europeană au publicat o declarație comună dedicată viitoarei întâlniri dintre Putin și Trump. „Suntem convinși că doar o abordare care combină diplomația activă, sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului criminal poate duce la succes”, se arată în declarația publicată pe site-ul Comisiei Europene.

Liderii UE au subliniat că sunt pregătiți să susțină acest demers diplomatic, precum și să mențină sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Totodată, în declarație se menționează că negocierile de pace pot avea loc doar cu participarea Kievului și cu condiția încetării focului.

„Negocieri substanțiale pot avea loc doar în condițiile încetării focului sau reducerii intensității luptelor. Calea spre pace în Ucraina nu poate fi definită fără Ucraina. Rămânem angajați față de principiul inadmisibilității modificării frontierelor internaționale prin forță. Linia actuală de contact trebuie să devină punctul de plecare al negocierilor”, se precizează în comunicatul de presă.

Declarația a fost publicată în numele președintelui Franței, Emmanuel Macron, al prim-ministrului Italiei, Giorgia Meloni, al cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, al prim-ministrului Poloniei, Donald Tusk, al prim-ministrului Marii Britanii, Keir Starmer, al președintelui Finlandei, Alexander Stubb, și al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

***

Donald Trump și Vladimir Putin intenționează să se întâlnească în Alaska pe 15 august. Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis Statelor Unite condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Putin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: