Andrei Mardari/NewsMaker

Ombudsmanul Copilului a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Care este motivul?

Ombudsmanul Copilului pledează pentru dreptul la dobândirea cetățeniei Republicii Moldova a copiilor născuți pe teritoriul țării noastre din părinți care nu sunt cetățeni ai statului. În acest sens, Ombudsmanul a depus o sesizare la Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a solicitat Curții Constituționale să se expună pe marginea constituționalității unei sintagme din art. 11 alin. (1) lit. c) a Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000 în partea ce ține de condiționarea acordării cetățeniei copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova de forma juridică de aflare a părinților/părintelui pe teritoriul Republicii Moldova.

În sesizare, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului menționează că, drept urmare a aplicării prevederilor actuale din cadrul național legal, copii născuți în Republica Moldova din părinți care nu au permis de ședere pot deveni apatrizi, în cazurile în care țara de origine a părinților/unuia din părinți nu acordă cetățenia sa copiilor născuți pe teritoriul altor state sau are rezerve în privința acestora.

Avocatul Poporului e de părere că prevederea contestată este discriminatorie și contravine prevederilor art.16 (principiul egalității) coroborat cu art. 17 alin. (1) ce vizează dreptul la cetățenie.

De asemenea, Ombudsmanul relevă și faptul că prin modificările respective legiuitorul nu a ținut cont de prevederile constituționale în conformitate cu care toți copiii se bucură de un regim special și protecție specială din partea statului, astfel interesul superior al copilului fiind unul prioritar în toate domeniile. Conform art. 50 alin. (2) din Legea Supremă, copiii și tinerii se bucură de un regim special de asistență în realizarea drepturilor lor, fără a face o distincție după un anumit criteriu.

Din acest punct de vedere, prevederea contestată nu respectă art. 50 alin. (2) din Constituție. Originile textului constituțional pot fi găsite în actele internaționale, printre care cel mai important loc îl ocupă Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, care consacră prioritatea intereselor și bunăstării copiilor în toate domeniile vieții publice.

Avocatul Poporului face trimitere la recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului, potrivit cărora interesul superior al copilului este considerat primordial și trebuie pus în balanță cu interesele celorlalte părți, inclusiv cu cele ale statului. Avocatul Poporului susține că și în materia cetățeniei copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova interesul superior al acestuia trebuie luat în considerare cu prioritate.

De asemenea, în sesizare Ombudsmanul face trimitere la prevederile din Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, potrivit căreia orice stat contractant va acorda cetățenia sa unei persoane născute pe teritoriul său, care, în caz contrar, ar fi apatridă (art. 1 alin. (1), precum și la Convenția europeană cu privire la cetățenie, în care se stipulează că fiecare persoană are dreptul la o cetățenie (art. 4), iar fiecare stat parte trebuie să prevadă în dreptul său intern dobândirea cetățeniei sale de către copiii născuți pe teritoriul său care nu dobândesc la naștere o altă cetățenie (art. 6 alin. (2).

Problema a apărut în atenția Avocatului Poporului urmare a adresării Asociației Obștești „Centrul de Drept al Avocaților”, prin care s-a semnalat problema legată de dobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către copiii născuți pe teritoriul Republicii Moldova din părinți care nu sunt cetățeni ai statului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: