Andrei Mardari/NewsMaker

Ombudsmanul Copilului a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Care este motivul?

Ombudsmanul Copilului pledează pentru dreptul la dobândirea cetățeniei Republicii Moldova a copiilor născuți pe teritoriul țării noastre din părinți care nu sunt cetățeni ai statului. În acest sens, Ombudsmanul a depus o sesizare la Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a solicitat Curții Constituționale să se expună pe marginea constituționalității unei sintagme din art. 11 alin. (1) lit. c) a Legii cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000 în partea ce ține de condiționarea acordării cetățeniei copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova de forma juridică de aflare a părinților/părintelui pe teritoriul Republicii Moldova.

În sesizare, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului menționează că, drept urmare a aplicării prevederilor actuale din cadrul național legal, copii născuți în Republica Moldova din părinți care nu au permis de ședere pot deveni apatrizi, în cazurile în care țara de origine a părinților/unuia din părinți nu acordă cetățenia sa copiilor născuți pe teritoriul altor state sau are rezerve în privința acestora.

Avocatul Poporului e de părere că prevederea contestată este discriminatorie și contravine prevederilor art.16 (principiul egalității) coroborat cu art. 17 alin. (1) ce vizează dreptul la cetățenie.

De asemenea, Ombudsmanul relevă și faptul că prin modificările respective legiuitorul nu a ținut cont de prevederile constituționale în conformitate cu care toți copiii se bucură de un regim special și protecție specială din partea statului, astfel interesul superior al copilului fiind unul prioritar în toate domeniile. Conform art. 50 alin. (2) din Legea Supremă, copiii și tinerii se bucură de un regim special de asistență în realizarea drepturilor lor, fără a face o distincție după un anumit criteriu.

Din acest punct de vedere, prevederea contestată nu respectă art. 50 alin. (2) din Constituție. Originile textului constituțional pot fi găsite în actele internaționale, printre care cel mai important loc îl ocupă Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, care consacră prioritatea intereselor și bunăstării copiilor în toate domeniile vieții publice.

Avocatul Poporului face trimitere la recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului, potrivit cărora interesul superior al copilului este considerat primordial și trebuie pus în balanță cu interesele celorlalte părți, inclusiv cu cele ale statului. Avocatul Poporului susține că și în materia cetățeniei copilului născut pe teritoriul Republicii Moldova interesul superior al acestuia trebuie luat în considerare cu prioritate.

De asemenea, în sesizare Ombudsmanul face trimitere la prevederile din Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, potrivit căreia orice stat contractant va acorda cetățenia sa unei persoane născute pe teritoriul său, care, în caz contrar, ar fi apatridă (art. 1 alin. (1), precum și la Convenția europeană cu privire la cetățenie, în care se stipulează că fiecare persoană are dreptul la o cetățenie (art. 4), iar fiecare stat parte trebuie să prevadă în dreptul său intern dobândirea cetățeniei sale de către copiii născuți pe teritoriul său care nu dobândesc la naștere o altă cetățenie (art. 6 alin. (2).

Problema a apărut în atenția Avocatului Poporului urmare a adresării Asociației Obștești „Centrul de Drept al Avocaților”, prin care s-a semnalat problema legată de dobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către copiii născuți pe teritoriul Republicii Moldova din părinți care nu sunt cetățeni ai statului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: