Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat joi o creștere record a numărului de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus la nivel mondial. Astfel, timp de 24 de ore, au fost testate pozitiv 338 779 de persoane.
Europa a raportat 96 996 de cazuri noi, fiind cel mai mare total la nivelul regiunii consemnat până în prezent de OMS.
La nivel global, numărul deceselor a urcat cu 5 514, la un total de 1,05 milioane.
Recordul anterior de cazuri noi înregistrate de OMS a fost pe 2 octombrie, de 330 340 de cazuri. Agenţia a raportat un număr record de decese, de 12 393, pe 17 aprilie.
Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus în țara noastră a ajuns la 59 915 cazuri.
Și în țările vecine cu Republica Moldova, în România și în Ucraina, au fost înregistrate recorduri de îmbolnăviri cu COVID-19. 3 130 români și 5397 ucraineni au fost testați pozitiv joi, 8 octombrie. De asemenea, alți 44 de români au murit din cauza bolii COVID-19, iar în Ucraina și-au pierdut viața 93 de pacienți.
În condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă, liderul PSRM, Igor Dodon, ar acumula cele mai multe voturi în rândul politicienilor dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Cel puțin asta arată datele unui sondaj prezentat pe 11 noiembrie de compania sociologică IMAS. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, peste 30% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota sau nu au dorit să răspundă. Respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua în considerare să voteze pentru anumite persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte, printre care actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.
Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, în condițiile în care Constituția nu îi permite Maiei Sandu să candideze pentru al treilea mandat de președintă.
Astfel, potrivit rezultatelor prezentate, pe primul loc s-ar situa liderul și deputatul PSRM, Igor Dodon, cu 17,7%. Pe locul al doilea s-ar afla premierul Vasile Tofan, cu 10,5%, iar pe locul al treilea – liderul și deputatul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 8,8%. Aceștia sunt urmați de deputatul și liderul PDCM, Ion Chicu (5,5%), deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi (4,6%), primarul și liderul MAN, Ion Ceban (4,5%), lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah (2,9%), deputatul și liderul „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev (2,5%), lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună (2,4%), deputata și lidera PCRM, Diana Caraman (1,7%), și liderul PNM, Dragoș Galbur (0,7%).
Pentru un alt candidat ar vota 7,5% dintre respondenți. Nu au știut sau nu au dorit să răspundă 30,7%.
Potrivit autorilor sondajului, respondenții au fost întrebați și în ce măsură ar lua lua în considerare votarea următoarelor persoane, dacă acestea ar candida la funcția de președinte al țării: premierul Vasile Tofan, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fostul premier Ion Sturza, actorul Emilian Crețu și jurnalista Nata Albot.
Pentru opțiunile „Cu siguranță aș lua în considerare” și „Probabil aș lua în considerare”, Vasile Tofan a acumulat în total 22%. Acesta este urmat de Alexandru Tănase, cu 16%, Ion Sturza, cu 11%, Emilian Crețu, cu 10%, și Nata Albot, cu 7%.
Pentru opțiunile „Probabil nu aș lua în considerare” și „Cu siguranță nu aș lua în considerare”, Emilian Crețu a acumulat în total 65%, Vasile Tofan și Ion Sturza – câte 57%, Nata Albot – 55%, iar Alexandru Tănase – 48%.
Nu au știut sau nu au dorit să răspundă în cazul lui Alexandru Tănase – 36% dintre respondenți, al lui Ion Sturza – 32%, al Natei Albot – 38%, al lui Emilian Crețu – 25% și al lui Vasile Tofan – 21%.
Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie-9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, în 86 de localități ale Republicii Moldova. Eroarea maximă de eșantionare este de ±3.0%.
***
Precizăm, articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.
În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.
De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.
