Андрей Рудаков / Bloomberg

OMS: Statele cu venituri mari cumpără tot mai multe doze, iar țările sărace nu au acces la vaccinul anti-Covid

Vaccinul împotriva coronavirusului trebuie să fie accesibil pentru toți, însă în condițiile actuale – 9 din 10 cetățeni din statele sărace ar putea rămâne fără imunizare. Avertizarea vine din partea activiștilor pentru drepturile omului și organizațiile caritabile, scrie Euronews pe 9 ianuarie.

Potrivit organizațiilor de caritate și activiștilor pentru drepturile omului, statele bogate continuă să stocheze preparate împotriva Covid-19, pentru a-și vaccina cetățenii. În ajun, despre extinderea contractului cu compania Pfizer de la 300 la 600 milioane de doze, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a îndemnat comunitatea mondială să soluționeze problema accesului la vaccinurile anti-Covid.

„În prezent, imunizarea împotriva noului tip de coronavirus a început în 42 de state: 36 dintre ele dispun de venituri mari per locuitor, iar alte 6 – de venituri medii. Există o problemă evidentă în faptul că țările cu venituri mici și majoritatea țărilor cu venituri medii încă nu primesc preparatele. Acesta fapt blochează tot sistemul de achiziționare și distribuire”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

O speranță pentru statele sărace ar putea fi vaccinul produs de compania englezo-suedeză AstaZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford. Producătorul a promis că va livra preparatele la preț necomercial, pe durata pandemiei. Vaccinul are și un alt avantaj – poate fi păstrat în condiții standard de temperatură.

La sfârșitul lui decembrie, Marea Britanie a dat undă verde pentru imunizarea populației cu acest vaccin. În prezent, în Marea Britanie sunt aprobate trei vaccinuri împotriva coronavirusului: Pfizer, AstaZeneca și Moderna.

***

Amintim că, în timpul unei vizite oficiale la Chișinău, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că țara sa va dona până la 200 de mii de doze de vaccin anti-Covid pentru Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România rămâne fără 20% din producția de energie. Centrala de la Cernavodă s-a oprit

România rămâne astăzi, 13 august, fără energie nucleară, odată cu oprirea controlată a reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Din cauza debitului scăzut al Dunării, primul reactor al centralei a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, transmite HotNews.

Oprirea ambelor reactoare ale centralei înseamnă cu o cincime mai puțină energie electrică în sistem. Unităţile 1 şi 2 ale centralei au fiecare o capacitate de 700 MW, ceea ce înseamnă 20% din totalul producției din România.

Ministerul Energiei susține că oprirea producției centralei de la Cernavodă va fi compensată din resurse alternative și importuri.

Sistemul se bazează pe energia eoliană, a centralelor pe cărbune și importuri.

Acestea vor fi utilizate în funcţie de evoluţia reală a sistemului şi de condiţiile hidrologice din perioada următoare. Pentru următoarele 7 zile, prognoza indică şi un aport al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de 525 MW, un maxim de 1 560 MW şi un minim de 100 MW. În funcţie de condiţiile meteorologice, această producţie poate contribui substanţial la acoperirea necesarului de energie electrică”, se arată într-un comunicat al ministerului.

În acelaşi timp, o parte din deficit poate fi acoperit din producția Grupului energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă, precum şi de minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.

Prognozele dau speranțe autorităților

Aceste resurse, împreună cu producţia eoliană şi celelalte opţiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Naţional posibilitatea de a compensa deficitul de producţie generat de oprirea Unităţii 2, fără a anticipa în acest moment activarea tuturor capacităţilor de rezervă”, precizează Ministerul Energiei.

Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătăţire a condiţiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcţie de evoluţia debitului Dunării, a producţiei şi a consumului, adaugă sursa citată.

Cât timp va fi oprită centrala de la Cernavodă

Directorul de la Cernavodă, Romeo Urjan, susține că durata opririi completă a centralei depinde de cum va evolua nivelul Dunării și a făcut o primă estimare.

În momentul de față, prognoza pe 10 zile ne arată o scădere continuă a nivelului Dunării, deci cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”, a declarat el.

Urjan a spus că, în opinia lui, nu există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului energetic.

Românii nu cred că au de ce să se teamă, nu vorbim de blackout sau de criză, sau de nu știu ce alte fenomene care să inducă teamă în populație, nu. Reactoarele se opresc, se repornesc. Avem alți producători. Avem surse din import. Eu le-aș spune că trăim într-o lume normală, în care reactoarele pornesc, în care apa scade și luăm măsuri pe viitor pentru a evita aceste lucruri”, a mai spus Romeo Urjan, într-o intervenție la Digi24.

Cum va afecta oprirea centralei prețul curentului

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, nu a exclus ca o perioadă prelungită a opririi centralei de la Cernavodă să se vadă în facturi.

Efectul economic, într-adevăr, este mai clar şi pe consumatorii industriali care depind de piaţa zilei următoare şi, la un moment dat, şi marii furnizori vor fi impactaţi odată cu închiderea unităţii 2 (a centralei de la Cernavodă – n. r.), pentru că vor trebui să înlocuiască contractul Nuclearelectrica cu achiziţia de electricitate de pe piaţa zilei următoare din România şi pieţele regionale”, a explicat el.

Oficialul avertizează că situația îi va afecta atât pe marii consumatori, cât și pe furnizorii care primesc energie produsă de centrala nucleară, iar efectul se va vedea în facturi, dacă situaţia se prelungeşte.

Dacă vorbim doar de 10 zile, de o situaţie de felul acesta, efectul în facturile din toamnă va fi unul mic. Dacă vorbim de o perioadă mai lungă, sigur că lucrurile pot arăta puţin mai rău atât în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cât şi anumite efecte în facturile consumatorilor. Dar lucrările de dragare continuă, de decolmatare, pentru ca repornirea să se facă puţin mai repede odată ce creşte debitul Dunării”, a mai declarat Cristian Bușoi.

Cât curent s-a consumat în ultima zi

Totodată, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4 000 MW, care să permită importuri de energie electrică.

Potrivit datelor Transelectrica, miercuri seara la ora 19:15, România avea un consum de energie de 6 662 MW şi o producţie de 5 908 MW.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: