shameihlaw.com

Pedepse mai dure pentru șoferii băuți la volan și interzicerea opririi nejustificate. Noile propuneri ale Procuraturii Generale

Procuratura Generală a propus o modificare legislativă, care ar urma să contribuie la scăderea numărului de cazuri în care șoferii urcă la volan după ce au consumat alcool. Potrivit inițiativei, șoferii care au urcat beți sau drogați la volan și au produs un accident rutier soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, vor fi trași la răspundere penală. În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională și privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani. De asemenea, agenților de patrulare le-ar putea fi interzisă oprirea nejustificată a șoferilor.

Inițiativa a fost prezentată de către procurorul general Alexandr Stoianoglo, în cadrul unei conferințe de presă din 20 septembrie. Acesta a menționat că un amplu studiu criminologic realizat recent de Procuratura Generală arată că în anumite cazuri politica penală a statului este absolut ineficientă și, totodată – extrem de costisitoare.

„Activitatea organelor de drept și ale justiției este formală și fără impact asupra societății, axată în principal pe raportarea datelor statistice, pentru care unii mai primesc și prime de performanță. Acest efort profesional al sutelor de polițiști, procurori și judecători, dar și efort extrem de mare din punct de vedere financiar al statului, nu corespunde riscurilor și amenințărilor reale, cu care se confruntă statul și societatea. Am convingerea că banii contribuabililor, efortul și resursele organelor de drept nu trebuie irosite în lupta cu infracțiunile inventate, ci trebuie direcționate spre combaterea faptelor infracționale care comportă un real pericol pentru securitatea cetățenilor și a statului”, a menționat Stoianoglo.

Ulterior, Stoianoglo a prezentat noua inițiativă. Acesta a argumentat că proiectul permite economisirea a zeci de milioane de lei din bugetul de stat, iar drept obiectiv adiacent – eliminarea corupției și ceea ce este cel mai important – face pedeapsa – efectivă.

„Venim cu inițiativa ca în decurs de 30 de zile de la comiterea abaterii, cei prinși băuți sau drogați la volan să-și primească pedepsele binemeritate. În concret, propunem ca acțiunea de conducere a automobilului în stare de ebrietate, fără urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, să fie trecută din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor, pentru care să fie prevăzută o pedeapsă mai dură”, a precizat Alexandru Stoianoglo.

Mai mult, pentru realizarea durabilă a acestei reforme conceptuale, Procuratura propune instituirea interdicției opririi nejustificate a vehiculului de către agentul de circulație.

„Oprirea va fi admisă doar în cazul încălcării vădite a regulilor de circulație rutieră, fapt ce va permite asigurarea, în deplină măsură, a prezumției nevinovăției și a altor drepturi constituționale. Factorul corupției este foarte ridicat în cazurile opririi nejustificate a automobilelor, iar de altă parte, nu influențează în niciun fel securitatea la trafic. Guvernul și MAI ar trebui să se preocupe mai mult de aspectele de educație și un complex de acțiuni preventive. Școlile auto, dar și mass-media trebuie implicate activ în acest proces”, a argumentat Stoianoglo.

De asemenea, procurorul general consideră că este necesară racordarea pragului minim de alcoolemie la standardele internaționale și regionale, pentru care conducătorul auto poate fi tras la răspundere.

Prin urmare, cine va urca beat sau drogat la volan și va produce un accident rutier soldat cu urmări grave pentru viața sau sănătatea persoanei, va fi tras la răspundere penală. În cazul săvârșirii unor astfel de fapte de către o persoană care a fost anterior condamnată pentru infracțiuni similare – mijlocul de transport utilizat va fi confiscat.

În celelalte cazuri, în lipsa unor consecințe grave, persoanele vor fi atrase la răspundere contravențională fiind pasibili de pedeapsă sub formă de amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau până la 15 zile de arest contravențional, în toate cazurile cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport de la 6 luni până la 3 ani.

„Având în vedere că este o practică la care s-a recurs și în alte state, cum ar fi: România, Ucraina, Rusia, care au atins rezultate pozitive în lupta împotriva mortalității rutiere, suntem siguri că și la noi, această inițiativă va contribui la simplificarea și urgentarea soluționării acestor cauze, care poartă un caracter de masă, și desigur, va permite procurorilor și judecătorilor – să dedice mai mult timp instrumentării dosarelor complexe”, a conchis Stoianoglo și a precizat că, în decursul acestei săptămâni, Procuratura Generală va înainta această inițiativă Guvernului pentru inițierea procedurilor corespunzătoare de legiferare.

Acestea, dar și alte inițiative legislative elaborate de Procuratura Generală, pot fi consultate pe site-ul instituției, la rubrica ”transparența”, subrubrica ”transparența decizională”.

***

Statisticile indică o sporire a numărului de cazuri de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate de la 4013 cazuri în anul 2019 la 4410 cazuri în 2020. Altfel spus, din numărul total al infracțiunilor înregistrate în cursul anului trecut – 16,7% constituie anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate.

Mai mult, doar în anul 2019, instanțele de fond au emis în total 11 mii de sentințe, din care circa 4 mii vizau anume acest tip de infracțiuni. În anul 2020, din totalul celor 10 mii de sentințe dictate de prima instanță, circa 35 la sută din verdicte au vizat șoferii băuți sau drogați la volan. Potrivit datelor Procuraturii, practic fiecare a treia hotărâre judecătorească sau sentință se referă la un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: