Orange Moldova: Investiții strategice pentru digitalizarea țării

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor.  Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare și Afaceri Reglementare, Orange Moldova, vorbește despre cum investițiile sistematice în 5G și fibră optică, digitalizarea interacțiunii și integrarea implicită a rezilienței cibernetice transformă telecomunicațiile într-o veritabilă infrastructură a creșterii – pentru oameni, afaceri și sectorul public

Care sunt principalele provocări ale sectorului?

Furnizorii de telecomunicații se confruntă constant cu numeroase provocări, începând cu schimbări tehnologice extrem de rapide, o cerere tot mai mare pentru servicii noi, concurența acerbă, până la evoluții economice și modificări ale reglementărilor. Pe măsură ce consumul de servicii digitale crește, o conectivitate rapidă și fiabilă devine esențială. Transformarea digitală este o prioritate pentru toate sectoarele, și aceasta se bazează pe rețele de comunicații solide cu capacitate mare, ceea ce implică investiții substanțiale în infrastructură și servicii inovatoare. Provocarea principală constă în a găsi echilibrul optim între tehnologiile de ultimă generație, ce răspund așteptărilor clienților, și accesibilitatea serviciilor.

Trăim tot mai mult într-o lume digitală, iar incidentele cibernetice pot fi dezastruoase, având consecințe sistemice, afectând atât serviciile, cât și reputația companiilor. Amenințările devin tot mai complexe, motiv pentru care garantarea unei conectivități sigure și fiabile este mai importantă ca niciodată, protecția urmând a fi integrată în toate nivelele serviciilor și susținută prin informarea și educarea clienților și angajaților, cultivând o cultură a vigilenței și rezilienței. Securitatea cibernetică nu mai este opțională, iar noi suntem angajați să construit un viitor sigur. 

Indiferent de tehnologie, oamenii sunt esențiali pentru afacere, de aceea trebuie să fim capabili să ținem pasul cu schimbările din jurul nostru. Ca organizație, trebuie să dezvoltăm continuu abilitățile, instrumentele și cultura care ne vor menține agili. Acest lucru este posibil doar cu o echipă puternică de profesioniști. În fiecare an devine tot mai greu să găsim experții de care avem nevoie, tendințele demografice și de migrație reducând rezerva de talente. Pentru a reuși, dar și a ne atinge obiectivele, este primordial să ne concentrăm pe atragerea și păstrarea celor mai bune talente.

În același timp, stabilitatea macroeconomică și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale. 

Ce inițiative sau investiții specifice implementați deja, sau intenționați să lansați ca răspuns la aceste provocări?

Orange Moldova continuă să investească activ în rețeaua națională. În toamna anului 2024 a fost lansată rețeaua 5G, iar astăzi suntem operatorul cu cel mai extins grad de acoperire din țară. La începutul lui 2025, compania a investit 12 milioane de euro în licențe de spectru  de frecvențe radio, ce va contribui la dezvoltarea în continuare a 5G și deservirea volumului în creștere a traficului de date mobile. În ceea ce privește conectivitatea prin fibră, Orange a implementat tehnologia XGS-PON (pregătită pentru viteze de până la 10 Gbps) și și-a extins prezența în peste 90 de localități, planificând să conecteze un număr și mai mare de gospodării în viitor. Compania prioritizează zilnic investițiile care sporesc performanța și fiabilitatea, combinând excelența operațională cu transformarea pe termen lung.

În ambiția sa de transformare, Orange a lansat o serie de proiecte digitale care au impact asupra clienților și angajaților. Am lansat eSIM pentru a face conectivitatea și mai accesibilă. Am digitalizat o gamă de procese bazate pe hârtie, cu obiectivul atingerii unui model 100% digital în raport cu clienții noștri. Îmbunătățim continuu aplicația My Orange și asistența prin roboți inteligenți, astfel încât experiența clienților să devină mai simplă și rapidă. Pe măsură ce digitalizarea crește, consolidăm securitatea cibernetică și reziliența serviciilor noastre.

Cât de pregătită este echipa pentru un ritm atât de rapid al schimbărilor?

Noi construim viitorul prin investiții în oameni: prin traininguri și seminare practice, mentorat și programe de recalificare pentru cei care își schimbă traiectoria profesională.
Orange adoptă “Agile” ca filozofie organizațională și extinde utilizarea inteligenței artificiale, pentru a reacționa mai rapid la schimbări și pentru a spori eficiența. Încurajăm inițiativa și dezvoltarea profesională, iar valorile noastre – responsabilitatea, grija și curajul – ghidează deciziile de zi cu zi.

Ce se schimbă în practică pentru clienți, mediul de afacere și întreaga țară?

Criteriile succesului sunt simple: mai mulți oameni conectați fiabil, mai multe afaceri productive, o amprenta ecologică redusă și contribuția la creșterea economică a țării. Pentru aceasta, livrăm conectivitate sigură, rapidă și fiabilă acolo unde trăiesc, învață și lucrează clienții noștri, iar afacerile beneficiază de servicii, instrumente și suport necesar pentru a crește. Pregătim echipele noastre pentru a face față viitorului, într-un mediu incluziv și sigur, iar prin programele Fundației Orange Moldova, mii de locuitori ai Moldovei dobândesc competențe digitale aplicate, cerute de piață. Și nu în cele din urmă, oferim avantajele unor servicii și infrastructuri digitale fiabile și pregătite pentru viitor, care susțin alinierea Republicii Moldova la UE și creșterea incluzivă.

Care este impactul Orange asupra societății și mediului?

Obiectivul nostru este să oferim fiecăruia cheia către o lume digitală responsabilă, iar principalul instrument pentru aceasta este conectivitatea. 

Prin Fundația Orange Moldova și Orange Digital Center, oferim oportunități gratuite de învățare pentru copii, tineri, femei și grupuri vulnerabile; colaborăm cu organizații educaționale, ONG-uri și agenții ONU (UNICEF, UNFPA, UN Women); dotăm școli cu echipamente și formăm cadre didactice. Accesul la lumea digitală trebuie să fie egal și adaptat pentru toți. 

Sustenabilitatea stă la baza activității noastre. Orange reduce amprenta de carbon prin optimizarea consumului de energie și creșterea ponderii surselor regenerabile. În primăvara anului 2025, compania a lansat o fermă solară cu o producție anuală de peste 1,5 GWh, explorând în continuare oportunitățile de creștere a ponderii energiei verzi în propriul nostru consum. De asemenea, promovăm economia circulară: prin colectarea și reciclarea dispozitivelor și comercializarea telefoanelor recondiționate.

La nivel de reglementare, care sunt principalele provocări pentru sectorul comunicațiilor electronice ?

Parcursul Moldovei către UE deschide noi oportunități, dar totodată crește presiunea din cauza necesității armonizării legislației naționale cu reglementările UE relevante. Identificarea formulei optime de transpunere a reglementărilor și sprijinul autorităților sunt critice pentru dezvoltarea sectorului în următorii ani. Recomandările noastre vor fi incluse în noua ediție a Cărții Albe FIA, bazate pe experiența și datele companiilor din sectorul telecomunicațiilor. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Nicușor Dan

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Declarația a fost făcută pe 31 mai de președintele României, Nicușor Dan, care a precizat că aceasta este concluzia raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Potrivit lui Nicușor Dan, rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților României și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene.

„Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a scris Nicușor Dan pe o rețea de socializare.

Președintele român a mai spus că raportul arată, de asemenea, că „marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani”. „Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”, a adăugat Nicușor Dan.

Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan

Potrivit lui Nicușor Dan, „faptul că un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România, provocând răniți și pagube materiale, este de o gravitate deosebită, iar singurul responsabil este Rusia”.

„Rezultatele acestei anchete vor fi comunicate aliaților noștri și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene. România va continua să acționeze împreună cu partenerii săi pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței și pentru protejarea cetățenilor săi”, se mai arată în declarația președintelui român.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 29 mai, Ministerul român al Apărării a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați. Impactul a fost urmat de un incendiu. Potrivit Ministerului, toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de proveniență rusească, a explodat la momentul impactului. Două persoane au fost rănite și au fost transportate la spital. Detalii AICI.

După incidentul de la Galați, președintele român, Nicușor Dan, a anunțat că România închide Consulatul general al Federației Ruse de la Constanța. De asemenea, consulul general rus la Constanța a fost declarat persona non-grata.

Președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că drona care a lovit blocul din Galați ar putea fi de origine ucraineană, declarând că nimeni nu poate stabili proveniența acesteia fără o expertiză a rămășițelor.

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Vara va începe cu cer noros și averse cu descărcări electrice: vremea în Moldova între 1 și 7 iunie

Săptămâna viitoare, în perioada 1-7 iunie, în Republica Moldova, cerul va fi noros, iar pentru unele zile sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. Ziua, temperaturile vor oscila între +15°C și +27°C, iar noaptea între +10°C și +17°C, în funcție de regiune.

În nordul țării, la Briceni, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +15°C și +22°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +10°C și +12°C. Pentru zilele de marți și miercuri sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

În centrul țării, la Chișinău, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +18°C și +25°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +13°C și +15°C. Pentru ziua de marți sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

În sudul țării, la Cahul, săptămâna viitoare temperaturile vor oscila între +20°C și +27°C pe parcursul zilei, iar noaptea între +15°C și +17°C. Pentru ziua de marți și joi sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice. În celelalte zile, cerul va fi noros.

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

apnews.com

O familie, originară din Republica Moldova, ar fi murit într-un accident rutier în SUA – presa

Cinci persoane au murit într-un grav accident rutier produs în statul Virginia. Patru dintre victime ar fi o familie, originară din Republica Moldova, potrivit AP. Conform sursei citate, familia, formată din doi soți și doi copii, era stabilită în Massachusetts și se îndrepta spre o nuntă.

Accidentul s-a produs în dimineața zilei de vineri, 29 mai, în jurul orei 02:35, în comitatul Stafford, Virginia.

Potrivit sursei citate, autoritățile au anunțat că un autobuz, care transporta pasageri, a lovit șase mașini care încetineau pentru o zonă de lucrări pe Interstate 95. Poliția a anunțat că, în urma impactului, cinci persoane au murit și 44 de persoane au fost transportate la spital, inclusiv trei în stare critică. Șoferul autobuzului, în vârstă de 48 de ani, a suferit răni și a fost internat și el la spital. Un magistrat a aprobat între timp reținerea sa.

Cele cinci persoane decedate se aflau în vehiculele lovite de autobuz. Patru dintre ele se aflau într-o singură mașină, care a luat foc. Poliția a precizat că victimele erau un bărbat de 45 de ani, o femeie de 44 de ani, o fată de 13 ani și un băiat de 7 ani, toți din Greenfield, Massachusetts. Potrivit sursei citate, numele lor nu au fost făcute publice de poliție, însă o declarație a școlii la care învățau copiii a arătat că aceștia erau Dmitri și Ecaterina Doncev și copiii lor. A cincea victimă, o femeie în vârstă de 25 de ani din Massachusetts, se afla într-un SUV care a fost lovit de autobuz.

Pe 31 mai, sursa citată a relatat că familia de patru persoane din Massachusetts, care a murit în Virginia, era în drum spre o nuntă programată pentru duminică, având o mașină plină de deserturi pentru sărbătoare. Presa a mai scris, cu referire la o rudă a familiei, că Dmitri Doncev era asistent medical și lucra la Centrul Medical Holyoke. Ecaterina Doncev era hairstylist. Ei au emigrat în SUA din Republica Moldova în 2008 și s-au stabilit în Greenfield, Massachusetts, a relatat sursa citată.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată informațiile relatate de presa americană.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: