Orange Moldova: Investiții strategice pentru digitalizarea țării

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor.  Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare și Afaceri Reglementare, Orange Moldova, vorbește despre cum investițiile sistematice în 5G și fibră optică, digitalizarea interacțiunii și integrarea implicită a rezilienței cibernetice transformă telecomunicațiile într-o veritabilă infrastructură a creșterii – pentru oameni, afaceri și sectorul public. 

Care sunt principalele provocări ale sectorului?

Furnizorii de telecomunicații se confruntă constant cu numeroase provocări, începând cu schimbări tehnologice extrem de rapide, o cerere tot mai mare pentru servicii noi, concurența acerbă, până la evoluții economice și modificări ale reglementărilor. Pe măsură ce consumul de servicii digitale crește, o conectivitate rapidă și fiabilă devine esențială. Transformarea digitală este o prioritate pentru toate sectoarele, și aceasta se bazează pe rețele de comunicații solide cu capacitate mare, ceea ce implică investiții substanțiale în infrastructură și servicii inovatoare. Provocarea principală constă în a găsi echilibrul optim între tehnologiile de ultimă generație, ce răspund așteptărilor clienților, și accesibilitatea serviciilor.

Trăim tot mai mult într-o lume digitală, iar incidentele cibernetice pot fi dezastruoase, având consecințe sistemice, afectând atât serviciile, cât și reputația companiilor. Amenințările devin tot mai complexe, motiv pentru care garantarea unei conectivități sigure și fiabile este mai importantă ca niciodată, protecția urmând a fi integrată în toate nivelele serviciilor și susținută prin informarea și educarea clienților și angajaților, cultivând o cultură a vigilenței și rezilienței. Securitatea cibernetică nu mai este opțională, iar noi suntem angajați să construit un viitor sigur. 

Indiferent de tehnologie, oamenii sunt esențiali pentru afacere, de aceea trebuie să fim capabili să ținem pasul cu schimbările din jurul nostru. Ca organizație, trebuie să dezvoltăm continuu abilitățile, instrumentele și cultura care ne vor menține agili. Acest lucru este posibil doar cu o echipă puternică de profesioniști. În fiecare an devine tot mai greu să găsim experții de care avem nevoie, tendințele demografice și de migrație reducând rezerva de talente. Pentru a reuși, dar și a ne atinge obiectivele, este primordial să ne concentrăm pe atragerea și păstrarea celor mai bune talente.

În același timp, stabilitatea macroeconomică și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale. 

Ce inițiative sau investiții specifice implementați deja, sau intenționați să lansați ca răspuns la aceste provocări?

Orange Moldova continuă să investească activ în rețeaua națională. În toamna anului 2024 a fost lansată rețeaua 5G, iar astăzi suntem operatorul cu cel mai extins grad de acoperire din țară. La începutul lui 2025, compania a investit 12 milioane de euro în licențe de spectru  de frecvențe radio, ce va contribui la dezvoltarea în continuare a 5G și deservirea volumului în creștere a traficului de date mobile. În ceea ce privește conectivitatea prin fibră, Orange a implementat tehnologia XGS-PON (pregătită pentru viteze de până la 10 Gbps) și și-a extins prezența în peste 90 de localități, planificând să conecteze un număr și mai mare de gospodării în viitor. Compania prioritizează zilnic investițiile care sporesc performanța și fiabilitatea, combinând excelența operațională cu transformarea pe termen lung.

În ambiția sa de transformare, Orange a lansat o serie de proiecte digitale care au impact asupra clienților și angajaților. Am lansat eSIM pentru a face conectivitatea și mai accesibilă. Am digitalizat o gamă de procese bazate pe hârtie, cu obiectivul atingerii unui model 100% digital în raport cu clienții noștri. Îmbunătățim continuu aplicația My Orange și asistența prin roboți inteligenți, astfel încât experiența clienților să devină mai simplă și rapidă. Pe măsură ce digitalizarea crește, consolidăm securitatea cibernetică și reziliența serviciilor noastre.

Cât de pregătită este echipa pentru un ritm atât de rapid al schimbărilor?

Noi construim viitorul prin investiții în oameni: prin traininguri și seminare practice, mentorat și programe de recalificare pentru cei care își schimbă traiectoria profesională.
Orange adoptă “Agile” ca filozofie organizațională și extinde utilizarea inteligenței artificiale, pentru a reacționa mai rapid la schimbări și pentru a spori eficiența. Încurajăm inițiativa și dezvoltarea profesională, iar valorile noastre – responsabilitatea, grija și curajul – ghidează deciziile de zi cu zi.

Ce se schimbă în practică pentru clienți, mediul de afacere și întreaga țară?

Criteriile succesului sunt simple: mai mulți oameni conectați fiabil, mai multe afaceri productive, o amprenta ecologică redusă și contribuția la creșterea economică a țării. Pentru aceasta, livrăm conectivitate sigură, rapidă și fiabilă acolo unde trăiesc, învață și lucrează clienții noștri, iar afacerile beneficiază de servicii, instrumente și suport necesar pentru a crește. Pregătim echipele noastre pentru a face față viitorului, într-un mediu incluziv și sigur, iar prin programele Fundației Orange Moldova, mii de locuitori ai Moldovei dobândesc competențe digitale aplicate, cerute de piață. Și nu în cele din urmă, oferim avantajele unor servicii și infrastructuri digitale fiabile și pregătite pentru viitor, care susțin alinierea Republicii Moldova la UE și creșterea incluzivă.

Care este impactul Orange asupra societății și mediului?

Obiectivul nostru este să oferim fiecăruia cheia către o lume digitală responsabilă, iar principalul instrument pentru aceasta este conectivitatea. 

Prin Fundația Orange Moldova și Orange Digital Center, oferim oportunități gratuite de învățare pentru copii, tineri, femei și grupuri vulnerabile; colaborăm cu organizații educaționale, ONG-uri și agenții ONU (UNICEF, UNFPA, UN Women); dotăm școli cu echipamente și formăm cadre didactice. Accesul la lumea digitală trebuie să fie egal și adaptat pentru toți. 

Sustenabilitatea stă la baza activității noastre. Orange reduce amprenta de carbon prin optimizarea consumului de energie și creșterea ponderii surselor regenerabile. În primăvara anului 2025, compania a lansat o fermă solară cu o producție anuală de peste 1,5 GWh, explorând în continuare oportunitățile de creștere a ponderii energiei verzi în propriul nostru consum. De asemenea, promovăm economia circulară: prin colectarea și reciclarea dispozitivelor și comercializarea telefoanelor recondiționate.

La nivel de reglementare, care sunt principalele provocări pentru sectorul comunicațiilor electronice ?

Parcursul Moldovei către UE deschide noi oportunități, dar totodată crește presiunea din cauza necesității armonizării legislației naționale cu reglementările UE relevante. Identificarea formulei optime de transpunere a reglementărilor și sprijinul autorităților sunt critice pentru dezvoltarea sectorului în următorii ani. Recomandările noastre vor fi incluse în noua ediție a Cărții Albe FIA, bazate pe experiența și datele companiilor din sectorul telecomunicațiilor. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova se pregătește să semneze un acord militar și cu România, după ce a semnat cu Ucraina. Nosatîi: „O facem în interesul țării”

Republica Moldova și România vor semna un acord de cooperare militară. Acesta prevede accesul la programul european SAFE, în cadrul căruia Republica Moldova va participa, alături de Armata Română, la achiziționarea unor camioane militare italiene. Informațiile au fost comunicate de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, la ediția din 29 octombrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În timpul emisiunii, Nosatîi a anunțat că, pe 2 noiembrie, va efectua o vizită în România, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu noul ministru al Apărării și va fi semnat acordul. „Un acord în domeniul cooperării cu România, în domeniul militar. (…) Ce facem, facem în interesul țării, în interesul militarilor”, a precizat Nosatîi.

Solicitat să ofere mai multe detalii despre acord, ministrul a declarat: „Vom semna un acord de acces la programul SAFE, unde vom merge la achiziții în comun cu armata română pentru vehicule militare care sunt produse de către industria italiană. Este vorba despre IDV – Italian Defence Vehicles. Sunt camioane pe care ne dorim să le avem în dotarea armatei naționale pentru a înlocui acele modele vechi care le-am moștenit de la armata sovietică. (…) Pentru a fi folosite în interesul de instruire”.

Menționăm că SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun.

***

Amintim că, pe 26 octombrie, la Kiev, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, au semnat un Acord de cooperare tehnico-militară. Documentul a fost semnat în timpul vizitei la Kiev a unei delegații din Moldova, condusă cu premierul Vasile Tofan. Potrivit Guvernului de la Chișinău, acordul va facilita schimbul de experiență și valorificarea soluțiilor tehnologice dezvoltate și testate de Ucraina pentru protejarea spațiului aerian. Detalii AICI.

Pe 27 octombrie, PSRM a criticat documentul, menționând că acordul ar submina statutul de neutralitate al țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Ucraina și Rusia. Totodată, formațiunea a solicitat publicarea integrală a acordului semnat. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”. Detalii AICI.

Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile PSRM, precizând că acordul prevede colaborarea în domeniul logisticii și al comunicațiilor, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, consolidarea capacităților de apărare cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian. „Acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat. Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de drone rusești și alte pericole și amenințări la securitatea națională”, a declarat Nosatîi. El a adăugat că documentul va fi transmis Ministerului Afacerilor Externe, după care Ministerul Apărării va iniția procedura de ratificare în Parlament. Ulterior, textul integral al documentului va fi publicat pe site-ul oficial al Parlamentului. Detalii AICI.

Un așa-zis „deputat” de la Tiraspol, căruia Maia Sandu i-a retras cetățenia, spune că va contesta decizia în instanță

Andrei Safonov, membru al așa-zisului legislativ de la Tiraspol, căruia președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova, a declarat că va contesta decizia în instanță. Acesta susține că decretul prezidențial prin care a rămas fără cetățenie este „ilegal”. Afirmațiile au fost făcute joi, 29 octombrie, pentru presa din stânga Nistrului.

„Acesta este un document ilegal de la un capăt la altul. Am dobândit cetățenia Republicii Moldova prin naștere, încă din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Prin urmare, nu există niciun temei pentru a-mi retrage cetățenia. (…) Actuala conducere de la Chișinău comite abuzuri”, a declarat Safonov.

Amintim că, pe 29 octombrie, Maia Sandu a semnat decrete prin care a retras cetățenia Republicii Moldova pentru trei persoane. Este vorba despre Iurie Cara și Andrei Safonov, membri ai așa-zisului legislativ de la Tiraspol. Potrivit unui comunicat al Președinției, aceștia au participat la adoptarea unor acte care încalcă drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană, promovează ideologia „lumii ruse” și susțin menținerea trupelor ruse pe teritoriul țării. Cea de-a treia persoană vizată este Serghei Verdeș. Conform autorităților, acesta a obținut cetățenia Republicii Moldova cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate.

În februarie 2026, Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru încă nouă locuitori ai regiunii transnistrene, foști și actuali reprezentanți ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol. Printre aceștia se numără Ruslan Mova, fost șef al structurilor de forță din regiune, care a contestat în instanță decizia de retragere a cetățeniei. Pe 13 octombrie, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.

diez.md

O nouă „reședință” în locul „Casei Ruse”: ce activități se desfășoară în clădirea din centrul Chișinăului și ce spune Guvernul

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost închis în vara anului 2026. Totuși, la aproape patru luni distanță, în clădirea unde odată era centrul se află așa-numita „Reședință a atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”, scrie ZdG. Guvernului de la Chișinău spune că ar putea fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată. 

Oficial, Casa Rusă și-a încheiat activitatea pe data de 4 iulie 2026. Exact în aceeași zi, pagina de Facebook a centrului și-a schimbat denumirea în „Отдел культуры Посольства России в Молдове”, adică, din rusă, „Departamentul de Cultură al Ambasadei Rusiei în Moldova”. 

Potrivit ZdG, în clădirea de pe strada Mihai Eminescu 2 în locul „Casei Ruse” a fost deschisă „Reședința atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”. 

Contactat de sursa citată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „nu există „Reședințe ale atașaților culturali”, nici în dreptul internațional, nici în acordurile cu Federația Rusă” și că poate fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Pe pagina de Facebook a reședinței arată că aceasta organizează diverse evenimente în Chișinău și Tiraspol, dedicate personalităților din cultura rusă, dar și concursuri și olimpiade. Printre acestea se numără concursul internațional „Rusia – țara valorilor tradiționale”, olimpiada de istorie „De la istoria regiunii noastre – la istoria țării și a lumii” și concursul istoric „internațional” „Drumul spre victorie: 85 de ani de la Bătălia pentru Moscova”.

În cazul câtorva dintre aceste concursuri, câștigătorii pot ajunge să studieze gratuit în Rusia, să plece la Moscova la „evenimente culturale” și forumuri sau să meargă la tabără în Rusia. 

Denunțarea Acordului dintre Guvernul Republica Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian național de către drone rusești.

Parlamentul Republicii Moldova a susținut proiectul în prima lectură și a doua lectură în noiembrie 2025, cu 60 și, respectiv, 57 de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.

Centrul Cultural Rus se afla sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și era finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir””.

Poliția Republicii Moldova/foto simbol

Brigada „Fulger” va desfășura exerciții tactice cu blindate în Chișinău. Apelul Poliției către cetățeni

Angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vor desfășura vineri, 30 octombrie, exerciții tactice în sectorul Buiucani al capitalei, inclusiv cu implicarea blindatelor. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, exercițiile sunt organizate periodic și au drept scop perfecționarea capacităților de intervenție ale angajaților Brigăzii „Fulger”.

„Îndemnăm cetățenii să-și păstreze calmul și să nu răspândească informații eronate”, a menționat instituția.

IGM

Nisip și argilă, extrase ilegal de pe un teren agricol din Vulcănești. Prejudiciul adus mediului – peste 19 mln lei

Extragerea neautorizată a nisipului și argilei de pe un teren agricol din apropierea orașului Vulcănești, UTA Găgăuzia, a adus un prejudiciu de peste 19 milioane de lei mediului. Inspectorii au constatat că excavațiile au afectat aproximativ 1,28 hectare, a anunțat Inspectoratul pentru Protecția Mediului pe 29 octombrie.

Cazul a fost documentat în urma unui control inopinat efectuat de inspectorii Secției control geologic și resurse funciare pe un teren din extravilanul orașului Vulcănești, UTA Găgăuzia.

În baza măsurărilor și a rapoartelor de evaluare, prejudiciul a fost estimat la 19.066.288 de lei. IGP precizează că a transmis materialele acumulate Procuraturii Generale pentru examinare și luarea măsurilor legale ce se impun.

Instituția reiterează că exploatarea resurselor minerale trebuie să se desfășoare în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Potrivit sursei citate, orice intervenție neautorizată asupra resurselor naturale poate atrage răspunderea legală și obligația reparării prejudiciului cauzat mediului.

„Extragerea neautorizată a resurselor minerale reprezintă o intervenție cu impact asupra mediului, care poate conduce la degradarea solului, modificarea reliefului și afectarea calității și a destinației terenurilor. Refacerea acestora poate necesita intervenții complexe și costuri semnificative”, mai transmite IGM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: