Bani

Ouăle și uleiul s-au ieftinit. Rata inflației este în scădere a patra lună consecutiv

Malvina Cojocari
| 11 aprilie, 2023
11:36

Biroul Naţional de Statistică informează că inflația în luna martie 2023 a scăzut până la 21,98%. În februarie, inflația anuală a fost de 25,91%

Preţurile medii de consum în luna martie 2023 faţă de luna februarie 2023 au crescut cu 0,8%. Totodată, în perioada de analiză au fost înregistrate reduceri de preţ la ouă de găină cu 12,0% și ulei vegetal cu 0,5%.

Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la:

produsele alimentare cu 1,1%, contribuind la creșterea prețurilor medii de consum cu 0,4%;
serviciile prestate populației cu 2,1%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu 0,5%.

Totodată, prețurile la mărfurile nealimentare în luna martie 2023 s-au diminuat în medie cu 0,2%, contribuind la atenuarea creșterii prețurilor medii de consum cu cca 0,1%.

În luna martie 2023 faţă de februarie 2023, din produsele alimentare, creșteri mai accentuate a prețurilor medii de consum au fost marcate la legume – cu 11,8% (inclusiv la: castraveți – cu 36,1%, ceapă – cu 19,9%, dovlecei și ardei gras – 18,4%, roșii și varză – cu câte cca 10%).

La mărfurile nealimentare, în perioada raportată prețurile medii la combustibili și carburanți s-au diminuat cu 2,1% (inclusiv la: motorină – cu 5,1%, cărbune de pământ – cu 3,0%, gaz lichefiat – cu 2,3%, benzină – cu 1,7%). Totodată, au crescut prețurile medii la medicamente cu 1,1%, materiale de construcție – cu 0,6%, încălțăminte – cu 0,4%.

Prețurile medii la serviciile prestate populației în luna martie anul curent față de, februarie 2023 s-au majorat cu 2,1%. Majorarea prețurilor la serviciile prestate populației a fost determinată în special de creșterea prețurilor (tarifelor) medii la energia termică^2,3(cu 43,9%), precum și la serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare (cu 1,5%).

Inflația anuală

Prețurile medii de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,0%, inclusiv la produse alimentare cu 22,2%, mărfuri nealimentare cu 11,9% și servicii prestate populaţiei cu 37,7% (Tabelul 1, Figurile 2 și 3).

Ca urmare a creșterii mai lente a ratei lunare a inflației în martie anul curent (0,8%), comparativ cu rata lunară a inflației din martie 2022 (4,1%), rata anuală a inflației în martie 2023 (22,0%) s-a micșorat cu 3,9 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în februarie 2023 comparativ cu februarie 2022 (25,9%). Astfel, a fost marcată reducerea în continuare a ratei inflației anuale, înregistrată începând cu luna noiembrie a anului 2022.

Amintim că în 2022, rata inflației au ajuns la cel mai mare record din ultimii 20 de ani și a constituit 34,62%.

Rata inflației a început să scadă încă de la sfârșitul anului trecut, datorită măsurilor anterioare de politică monetară ale BNM, care au redus puternic intensitatea și șocul valului inflaționist. Scăderea ritmurilor de creștere a prețurilor reglementate, a celor la produsele alimentare, și, parțial, la combustibili, dar și descreșterea inflației de bază au contribuit la conturarea unui proces dezinflaționist pronunțat.

Trecerea pe pantă descendentă a inflației a determinat Banca Națională a Moldovei să micșoreze, deja de două ori, ratele de referință, cu 1,5 %. în decembrie 2022 și cu 3,0 % în februarie 2023, rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt fiind stabilită de BNM la 17,00 la sută anual.

În prezentarea primului raport asupra inflației din 2023, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că prin deciziile luate anul trecut, chiar dacă pe alocuri dure, Banca Naționala și-a atins scopul principal, și anume inversarea traiectoriei inflației.

„BNM va face tot posibilul ca inflația să revină în coridor, iar rezultatele vor putea fi simțite de toți cetățenii Republicii Moldova”, a spus guvernatorul BNM, Octavian Armaș.

Printre factorii care vor influența inflația aflată în decelerare se numără cererea internă și externă modestă, ajustările recente de tarife pentru energia electrică, precum și temperarea continuă a creșterii prețurilor la produse alimentare și la petrol pe piața internațională.

BNM va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile interne și externe, ca să intervină cu măsurile necesare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bnm, inflație

Știri similare

Bani

Prețurile vor crește în Moldova mai mult decât se estima. Noua prognoză a BNM (ANALIZĂ)

Viață

Inflația a urcat la 6,3%, în iulie. Ce produse s-au scumpit cel mai mult

Politică

Deficitul bugetar, aproape de 6% din PIB. Grosu spune că este „gestionabil”, opoziția critică: „Da ce, noi bani n-avem?”

Ecaterina Arvintii
| 3 septembrie, 2026
13:40

Proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pe anul 2026, care prevede majorarea deficitului bugetar cu peste 2 miliarde de lei, va fi discutat în prima lectură, în plenul Parlamentului, pe 4 septembrie. În urma modificărilor, deficitul ar urma să ajungă la aproape 6% din PIB. Liderul PAS, Igor Grosu, susține că acesta este „gestionabil” și spune că Guvernul va veni cu o altă abordare pentru bugetul din 2027. Reprezentanții opoziției critică însă creșterea deficitului și acuză guvernarea că gestionează ineficient banii publici.

Întrebat pe 3 septembrie cum vede faptul că deficitul bugetar se apropie de 6% din PIB, Igor Grosu a declarat că situația poate fi gestionată.

„Da, este acest deficit. Deficitul este gestionabil. O să venim, probabil, cu o altă abordare pentru proiectul pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat proiectul bugetului. Deja domnul prim-ministru are idei cum să diminuăm acest deficit, dar asta urmează să discutăm deja pentru proiectul pentru 2027”, a declarat Grosu înainte de prima ședință plenară din sesiunea ordinară de toamnă.

Fostul premier și actualul deputat Ion Chicu, liderul PDCM, a criticat atât majorarea deficitului, cât și timpul acordat parlamentarilor pentru examinarea rectificărilor. Potrivit lui, proiectele de modificare a celor trei bugete au ajuns în Parlament în seara zilei de 2 septembrie, după încheierea programului de lucru.

„Deputații 101, care trebuie să ridice mâna să discute aceste rectificări, au avut o noapte la dispoziție. Asta dacă nu facem abstracție de alte proiecte importante, care sunt în prima lectură și a doua, de exemplu, legea care modifică sau proiectul care modifică legea Curții Constituționale, foarte important, legea despre investiție și așa mai departe. Deci, din păcate, continuă această practică nocivă de a vota peste noapte proiecte foarte importante, cum ar fi rectificarea bugetului”, a declarat Chicu.

Parlamentarul a criticat creșterea deficitului bugetar la aproape 6% din PIB și a salutat, în același timp, cheltuielile alocate pentru proiectele de dezvoltare regională.

„Problema este că deficitul bugetar crește cu 2 miliarde și aproape 200 de milioane de lei, în condițiile în care noi și așa în acest an avem un deficit bugetar record. (…) Este în contradicție cu angajamentul guvernării, pentru că către 2029 este angajament să îl reducem la 3%. Asta înseamnă că începând cu anul viitor, țara se va confrunta cu tăieri drastice de cheltuieli. Deci ceea ce vedem noi acum la final de an e un fel de înflorire a faptelor. Mai departe urmează terapia de șoc, pentru că fără un program cu FMI țara asta nu poate, din păcate, iar în condițiile în care se cere diminuarea deficitului bugetar, iar prietenii noștri de la guvernare majorează într-o veselie cheltuielile, lucrurile sunt grave. Și cel mai grav este că nu se majorează veniturile”, a mai declarat Chicu.

Și deputata Diana Caraman, lidera PCRM, a criticat majorarea deficitului. Ea a calificat-o drept „încă un indicator al eșecului guvernării în domeniul economiei”.

„În condițiile actualei guvernări, ale acestui Guvern, din păcate, Moldova nu va avea parte de îmbunătățiri, nu va avea parte de creștere economică, ceea ce înseamnă că nu vor crește nici veniturile cetățenilor și nu se va îmbunătăți calitatea vieții, așa cum li s-a promis acum un an. Voi aminti că a trecut foarte puțin timp, doar un an de când PAS a obținut majoritatea în Parlament, însă situația se înrăutățește, deficitul crește, oamenii devin tot mai vulnerabili, iar calitatea vieții lor se înrăutățește”, a declarat deputata comunistă Diana Caraman.

Deputatul Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, care a anunțat în ajun că se află internat în spital, a declarat că nu a reușit să analizeze în detaliu proiectul, întrucât se află în concediu medical, dar a criticat, la rândul său, majorarea deficitului.

„Majorarea deficitului cu peste 2 miliarde… eu le doresc succes băieților de la guvernare să identifice bani, pentru că au promis în stânga și în dreapta în campanie electorală și s-au cam înglodat în promisiuni. O să crească deficit bugetar la cât? La 23, la 24? Da ce, noi bani n-avem?”, s-a întrebat Costiuc.

Amintim, Guvernul a aprobat, în ședința din 2 septembrie, rectificarea bugetului de stat pentru 2026. Cheltuielile vor crește cu aproximativ 2,8 miliarde de lei, iar banii suplimentari vor fi direcționați, între altele, către proiecte de infrastructură locală, plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar, compensații la energie în sezonul rece și fondul rutier. În același timp, unele cheltuieli vor fi reduse, inclusiv cele pentru proiectele finanțate din surse externe. Deficitul bugetar va ajunge la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Premierul Vasile Tofan a declarat atunci că rectificarea este necesară inclusiv pentru acoperirea costurilor suplimentare legate de compensațiile pentru sezonul rece și plățile unice promise bugetarilor al cărora salariul lunar mediu nu depășește 20 de mii de lei. Șeful Executivului a atras atenția asupra nivelului deficitului și a spus că autoritățile trebuie să urmărească reducerea acestuia până la 3% din PIB: „Trebuie să fim foarte exigenți și disciplinați în adoptarea bugetului pentru anul viitor, pentru ca să avem un buget cât mai echilibrat și să nu ajungem la un deficit atât de mare”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!