Bani

Ouăle și uleiul s-au ieftinit. Rata inflației este în scădere a patra lună consecutiv

Malvina Cojocari
| 11 aprilie, 2023
11:36

Biroul Naţional de Statistică informează că inflația în luna martie 2023 a scăzut până la 21,98%. În februarie, inflația anuală a fost de 25,91%

Preţurile medii de consum în luna martie 2023 faţă de luna februarie 2023 au crescut cu 0,8%. Totodată, în perioada de analiză au fost înregistrate reduceri de preţ la ouă de găină cu 12,0% și ulei vegetal cu 0,5%.

Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea prețurilor la:

produsele alimentare cu 1,1%, contribuind la creșterea prețurilor medii de consum cu 0,4%;
serviciile prestate populației cu 2,1%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu 0,5%.

Totodată, prețurile la mărfurile nealimentare în luna martie 2023 s-au diminuat în medie cu 0,2%, contribuind la atenuarea creșterii prețurilor medii de consum cu cca 0,1%.

În luna martie 2023 faţă de februarie 2023, din produsele alimentare, creșteri mai accentuate a prețurilor medii de consum au fost marcate la legume – cu 11,8% (inclusiv la: castraveți – cu 36,1%, ceapă – cu 19,9%, dovlecei și ardei gras – 18,4%, roșii și varză – cu câte cca 10%).

La mărfurile nealimentare, în perioada raportată prețurile medii la combustibili și carburanți s-au diminuat cu 2,1% (inclusiv la: motorină – cu 5,1%, cărbune de pământ – cu 3,0%, gaz lichefiat – cu 2,3%, benzină – cu 1,7%). Totodată, au crescut prețurile medii la medicamente cu 1,1%, materiale de construcție – cu 0,6%, încălțăminte – cu 0,4%.

Prețurile medii la serviciile prestate populației în luna martie anul curent față de, februarie 2023 s-au majorat cu 2,1%. Majorarea prețurilor la serviciile prestate populației a fost determinată în special de creșterea prețurilor (tarifelor) medii la energia termică^2,3(cu 43,9%), precum și la serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare (cu 1,5%).

Inflația anuală

Prețurile medii de consum în luna martie 2023 comparativ cu luna martie 2022 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,0%, inclusiv la produse alimentare cu 22,2%, mărfuri nealimentare cu 11,9% și servicii prestate populaţiei cu 37,7% (Tabelul 1, Figurile 2 și 3).

Ca urmare a creșterii mai lente a ratei lunare a inflației în martie anul curent (0,8%), comparativ cu rata lunară a inflației din martie 2022 (4,1%), rata anuală a inflației în martie 2023 (22,0%) s-a micșorat cu 3,9 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în februarie 2023 comparativ cu februarie 2022 (25,9%). Astfel, a fost marcată reducerea în continuare a ratei inflației anuale, înregistrată începând cu luna noiembrie a anului 2022.

Amintim că în 2022, rata inflației au ajuns la cel mai mare record din ultimii 20 de ani și a constituit 34,62%.

Rata inflației a început să scadă încă de la sfârșitul anului trecut, datorită măsurilor anterioare de politică monetară ale BNM, care au redus puternic intensitatea și șocul valului inflaționist. Scăderea ritmurilor de creștere a prețurilor reglementate, a celor la produsele alimentare, și, parțial, la combustibili, dar și descreșterea inflației de bază au contribuit la conturarea unui proces dezinflaționist pronunțat.

Trecerea pe pantă descendentă a inflației a determinat Banca Națională a Moldovei să micșoreze, deja de două ori, ratele de referință, cu 1,5 %. în decembrie 2022 și cu 3,0 % în februarie 2023, rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt fiind stabilită de BNM la 17,00 la sută anual.

În prezentarea primului raport asupra inflației din 2023, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că prin deciziile luate anul trecut, chiar dacă pe alocuri dure, Banca Naționala și-a atins scopul principal, și anume inversarea traiectoriei inflației.

„BNM va face tot posibilul ca inflația să revină în coridor, iar rezultatele vor putea fi simțite de toți cetățenii Republicii Moldova”, a spus guvernatorul BNM, Octavian Armaș.

Printre factorii care vor influența inflația aflată în decelerare se numără cererea internă și externă modestă, ajustările recente de tarife pentru energia electrică, precum și temperarea continuă a creșterii prețurilor la produse alimentare și la petrol pe piața internațională.

BNM va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile interne și externe, ca să intervină cu măsurile necesare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bnm, inflație

Știri similare

Promo

Total Asig: Clasele Bonus-Malus s-au actualizat pe 20 mai — ce inseamna asta pentru soferii din Moldova

Bani

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.