Екатерина Дробан, NewsMaker

Parlamentul a aprobat crearea unei comisii speciale care va evalua situația privind râul Nistru

În cadrul parlamentului a fost constituită Comisia specială pentru evaluarea gestionării integrate a resurselor de apă din bazinul râului Nistru. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 12 februarie.

Obiectivele Comisiei sunt evaluarea potențialului râului Nistru; examinarea relațiilor de colaborare transfrontaliere pe subiectul utilizării durabile a resurselor naturale din bazinul râului Nistru; consolidarea cadrului instituțional și organizatoric necesar valorificării viabile și protecției Nistrului pentru asigurarea securității alimentare a țării;  identificarea soluțiilor pe marginea problemelor identificate.

Autorii proiectului de Hotărâre sunt un grup de deputați ai fracțiunii PSRM. Deputații argumentează că, în prezent, acest obiectiv acvatic se confruntă cu cele mai grele timpuri și este supus unor pericole fără precedent.

„Se atestă degradarea regimului hidrologic, hidrochimic și hidrobiologic, micșorarea capacității de autoepurare a fluviului, dispariția mai multor specii valoroase de pești, înnămolirea intensivă a fluviului și a lacului de baraj Dubăsari, nivelul scăzut al apei”, se arată în nota informativă a proiectului.

Conform standardelor internaționale, un prag de apă mai mic de 1.000 de metri cubi pentru o persoană pe an poate împiedica dezvoltarea economică și afecta calitatea vieții populației. Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru estimează acest indicator la 500 m3/locuitor/an.

Comisia specială pentru evaluarea gestionării integrate a resurselor de apă din bazinul râului Nistru va avea 7 membri:

Fracțiunea PSRM – Alla Pilipețcaia (președinta Comisiei) și Radu Mudreac;

Platforma parlamentară ”Pentru Moldova” – Violeta Ivanov (vicepreședinta Comisiei);

Fracțiunea PAS – Vladimir Bolea (secretarul Comisiei);

Fracțiunea Platforma DA – Iurie Reniță;

Fracțiunea PDM – Nicolae Ciubuc;

Fracțiunea Partidului „ȘOR” – Marina Tauber;

Grupul parlamentar ”PRO MOLDOVA” – Ghenadie Verdeș.

Tot în cadrul ședinței de astăzi, la propunerea Platformei parlamentare ”Pentru Moldova”, a fost adoptată Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la impactul curent și viitor al construcțiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru și neadmiterea unei catastrofe ecologice iminente. Deputații atrag atenția asupra ”stării dezastruoase a râului Nistru”. Parlamentarii argumentează că acest obiectiv strategic și vital pentru Republica Moldova se află în pericol de înnămolire inclusiv din cauza activității Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk.

”Constatăm cu regret că, gravitatea situației create este și o consecință a unor acțiuni iresponsabile care poartă un caracter penal al guvernării Republicii Moldova din perioada anilor 2010 — 2011, față de care ne disociem categoric”, se arată în declarație.

Este specificat faptul că în anul 2011, Guvernul a aprobat Hotărârea prin care a fost cedat Ucrainei dreptul de proprietate deplină asupra Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare „Novodnestrovsk” printr-un Protocol moldo-ucrainean.

***

Amintim că subiectul privind complexul hidroenergetic de pe Nistru a fost discutat și de către președinta țării, Maia Sandu, cu omologul său ucrainean,  Vladimir Zelenski, în timpul vizitei acesteia la Kiev. Șefa statului a anunțat că, printre subiectele abordate, a fost și cel privind complexul hidroenergetic de pe Nistru „pentru a asigura protecția și utilizarea durabilă a rîului Nistru, pentru ca apa acestuia să servească atît generațiile actuale, cât și cele viitoare”.

În aceeași zi, pe blogul deputatului și președintelui fracțiunii PSRM în Parlament Corneliu Furculiță a fost publicat un text întitulat „Construcția unei hidrocentrale de către Ucraina pune în pericol alimentarea cu apă a orașului Chișinău”. Un mesaj critic la acest subiect a publicat și fostul premier Ion Chicu.

Câteva site-uri au publicat în aceeași zi știri cu conținut identic, în care o acuză pe Maia Sandu că ar susține inițiativa Ucrainei de a construi o hidrocentrală pe râul Nistru.

Ulterior, în cadrul conferinței de presă despre rezultatele vizitei oficiale în Ucraina, Maia Sandu a precizat că în cadrul întâlnirilor la Kiev a exprimat îngrijorarea în raport cu situația râului Nistru, inclusiv legată de Complexul Hidroenergetic Nistrean.

„Am reiterat propunerea de a solicita Uniunii Europene să facă evaluarea impactului de mediu. Am convenit asupra necesității reluării imediate a activității grupurilor de lucru din cadrul guvernelor”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinția a infirmat declarațiile liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit pretinse „discuții secrete” dintre Sandu și Zelenski.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: