Parlamentul a aprobat data referendumului privind aderarea Moldovei la UE. Întrebarea din buletinele de vot, schimbată

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

„El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

„Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

„Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

„Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.