Parlamentul a respins comisia de anchetă privind legea amnistiei. Stamate: „Valorile PAS au fost puse pe pauză”

Parlamentul a respins, joi, propunerea deputatei neafiliate Olesea Stamate de a include pe ordinea de zi proiectul privind crearea unei comisii de anchetă, care să examineze circumstanțele eliberării mai multor condamnați pe viață. În context, Stamate a declarat că va desfășura propria anchetă.

Inițiativa a fost sprijinită de patru foști colegi din PAS, doi deputați neafiliați și 22 de reprezentanți ai opoziției.

Într-o declarație pentru presă, Stamate a menționat că nu înțelege de ce foștii colegi de partid nu au susținut crearea comisiei de anchetă.

„Este greu de înțeles de ce majoritatea foștilor colegi din PAS nu au susținut includerea în ordinea de zi a acestui proiect. Cu atât mai greu de înțeles, ținând cont de faptul că împreună cu ei am fost, credeam eu, într-o luptă sinceră pentru transparență, pentru dreptate și pentru justiție. Și se pare că valorile care au stat la baza creării acestui partid au fost puse pe pauză. Eu știu bine că în rândul deputaților PAS au susținut crearea acestei comisii și susțin orice efort pentru dreptate. Dacă cineva din conducerea actuală a partidului a renunțat la acele principii și valori, ar fi bine să aibă curajul să iasă în față și să spună deschis”, a declarat deputata.

Olesea Stamate a precizat că va continua propria anchetă cu instrumentale pe care le deține în calitate de deputat.

„Adevărul oricum va ieși la iveală. Întrebarea este dacă cei care astăzi s-au opus creării comisiei de anchetă va fi de partea adevărului sau împotriva lui”, a menționat deputata neafiliată.

Referitor la declarațiile sale în privința PAS, am solicitat un comentariu de la serviciul de presă al formațiunii.

„Este treaba instituțiilor de drept să investigheze toate persoanele implicate în crearea breșei legislative, care a permis eliberarea unor condamnați pe viață. Investigația trebuie făcută de organele de drept”, a declarat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Amintim că pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Olesea Stamate și-a anunțat pe16 aprilie, retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Ea a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Ulterior, deputata a propus instituirea unei comisii de anchetă, care să investigheze legea și amendamentele la Legea amnistiei, care a provocat critici în societate și excluderea sa din PAS. În cadrul unui briefing de presă, deputata a declarat că este cea mai interesată de stabilirea adevărului în acest caz, acuzând mai mulți politicieni, inclusiv pe premierul Dorin Recean, că ar fi lansat „insinuări grave” la adresa sa.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

„Nu vrem slugi cu robă”: reacții după ce Parlamentul și Guvernul și-au anunțat candidații la CC

Mai mulți politicieni, reprezentanți ai sistemului de justiție și partide politice au reacționat după ce Guvernul și Parlamentul și-au anunțat candidații pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională (CC). Unii au criticat lipsa de transparență în procesul de luare și comunicare a deciziilor. De asemenea, au acuzat guvernarea de „capturarea instituției”. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi a ironizat pe seama nominalizărilor anunțate, menționând că acestea „anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”.

„Noua-veche componență de vis a Curții Constituționale propusă de guvernare pentru următorii 6 ani, trebuie obligatoriu să fie salutată de către UE, CoE, Comisia de la Veneția. Doar desemnarea lui Litvinenco, cât face pentru o Curte cu adevărat independentă și credibilă. Dar sincronizarea anunțurilor Guvernului și Parlamentului cu privire la nominalizarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, cât de minunată și conformă valorilor democratice este. Dar dacă serios, cu nominalizările anunțate se anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”, a scris fotul ministru într-o postare.

Cu o reacție a venit și deputata neafiliată Olesea Stamate. Menționăm că Stamate a înaintat un proiect de lege privind instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, dar acesta a fost respins de majoritatea parlamentară în ziua în care Guvernul și Parlamentul și-au prezentat candidații.

„E cât se poate de clar de ce majoritatea parlamentară a refuzat dezbaterea proiectului pe care l-am propus, și care venea să instituie o procedură transparentă de numire a judecătorilor constituționali. Acesta propunea, în afară de concurs public, și introducerea unor criterii adiționale pentru candidații la funcția de judecător constituțional. Unul dintre criterii îl consider deosebit de important – și anume – să nu fi făcut activitate politică ultimii trei ani precedând concursul. Regretabil. Și foarte departe de valorile pe care le-a declarat PAS la fondare și în toate campaniile electorale. Transparența, meritocrația și depolitizarea instituțiilor cheie, au rămas simple declarații. Care poate fi nivelul de încredere a cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vice-președinții partidului de guvernare, judecător constituțional”, a scris Stamate pe rețelele sociale.

Cu o reacție a venit și avocata Cristina Ciubotaru. Aceasta s-a referit la anunțul Consiliului Superior al Magistraturii, privind faptul că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. 

„Atunci când în concursul pentru ocuparea funcției de judecător al Curții Constituționale participă un singur candidat, chiar și după prelungirea termenului de depunere a dosarelor, e semn clar că rezultatul și a acestui concurs este bine știut. Ion Malanciuc va fi al 3 magistrat constituțional din rândul judecătorilor care se crede potrivit să judece la instanțele superioare timp de mai mulți ani, fără a trece filtrul vetting-ului, pe care, de altfel, acești judecători îl susțin în decizii și poziții publice. Netrecerea vetting-ului nu atrage repercusiuni negative pentru cariera lor. Ba din contra. Vin alegerile…. Loialitatea politică a Curții Constituționale este de neprețuit. Cât privește profesionalismul noilor judecători constituționali – vor putea semna măcăr și cu semnul crucii deciziile, numai în favoarea partidului să fie”, susține avocata.

Ex-ministrul Justiției Alexandru Tănase, fost judecător constituțional a criticat lipsa transparenței din partea Guvernului și Parlamentului în comunicarea deciziilor.

„Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice. Într-o democrație, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire. Toamna vine cu alegeri. Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice.

Lecția e simplă. Și e valabilă pentru toți: o Curte monocoloră poate fi o armă de moment. Dar nu va fi niciodată o garanție de durată. Și, de fapt, nici nu aceasta este menirea unei Curți Constituționale. Rolul ei nu este să apere o majoritate de conjunctură, ci să protejeze ordinea constituțională de abuzurile oricărei puteri – indiferent cine o deține.

Cât timp partidele vor continua să trateze Curtea ca pe un bastion de cucerit, și nu ca pe o instituție de echilibru, democrația noastră va rămâne o construcție fragilă – gata să se prăbușească la primul cutremur politic serios”, a scris Alexandru Tănase.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat fermitate modul în care guvernarea PAS a decis reînnoirea și completarea componenței Curții Constituționale, acuzând-o de „capturarea instituției”.

„Lipsa totală de transparență, excluderea oricărui concurs real și numirile pe criterii politice transformă această instituție într-o anexă obedientă a puterii, nu într-un garant al Constituției. O asemenea capturare a Curții, comunicată sec prin postări pe rețele sociale, este o bătaie de joc față de cetățeni și față de principiile unui stat de drept funcțional. Asistăm, practic, la instaurarea unei Curți monocolore, în care echilibrul de forțe – obligatoriu într-o democrație – este înlocuit cu fidelitatea față de un partid. Aceasta nu mai este o instituție de arbitraj constituțional, ci un instrument de control politic. (…)

Cerem judecătorilor nou-numiți să nu accepte acest joc. Să nu devină parte a unei farse cu final previzibil. Curtea Constituțională trebuie să servească poporul, nu partidul. Iar dacă actualii judecători vor accepta să joace rolul de „garnitură de siguranță” a guvernării, atunci vor purta întreaga responsabilitate pentru eventualele crize constituționale care se prefigurează. Republica Moldova are nevoie de instituții independente, nu de slugi cu robă”, se menționează în comunicatul partidului.

De asemenea, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a declarat că „numirile la Curtea Constituțională snt o dovadă clară de neglijență față de statul de drept și principiile democrației constituționale”.

„Astăzi, asistăm cu regret la un nou episod de ignorare a principiilor democratice la Chișinău. Modul în care guvernarea PAS a decis să confirme noua componență a Curții Constituționale nu este doar regretabil, ci și profund periculos pentru viitorul statului de drept. Deciziile-cheie privind componența Curții au fost luate în absența oricărei consultări publice sau explicații detaliate. Fără nici măcar o aparență de meritocrație. Totul a fost orchestrat fără concurs deschis, într-un stil cazon, care amintește mai degrabă de execuții politice decât de numiri constituționale. E o formă de cinism greu de mascat și o dovadă de vanitate politică primejdioasă. O Curte monocoloră, numită netransparent, dominată de o singură forță politică, nu poate acționa ca arbitru imparțial. Riscăm ca instituția să fie percepută ca un instrument de partid, nu ca garant al echilibrului între puterile statului. Iar dacă alte instituții au fost deja supuse controlului politic, capturarea Curții înseamnă subminarea totală a statului de drept”, a transmis partidul într-un comunicat de presă.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. Decizia va fi luată la următoarea ședință a Guvernului.

După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională (CC), propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca. Potrivit șefului legislativului, Igor Grosu, cei doi întrunesc competențele profesionale necesare pentru a asigura un nou mandat în cadrul instituției.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: