parlament.md

Stamate nu renunță la mandatul de deputat după excluderea din PAS și rămâne „deputat neafiliat”

Olesea Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Anunțul a fost făcut pe 16 aprilie.

„În ultimele săptămâni, am traversat una dintre cele mai dificile perioade din viața mea. Atât eu, cât și familia mea, am fost vizați de un val de critici și acuzații publice, într-un context tensionat și complex. A fost o experiență personală și profesională dureroasă, care m-a pus în fața unor reflecții profunde. În această perioadă, am analizat cu atenție toate acțiunile care au avut legătură cu proiectul de lege privind amnistia, inclusiv amendamentele care au fost parte a unui proces legislativ separat, coordonat în mod detaliat cu Ministerul Justiției. Așa cum am afirmat și anterior, consider că toate acțiunile mele au fost conforme cu legea și făcute în deplină transparență. Am conștiința împăcată în raport cu mine însămi, cu legea și cu valorile în care cred”, a scris Olesea Stamate pe o rețea de socializare.

Ea a spus că regretă „modul în care au decurs unele reacții instituționale și politice, inclusiv din partea unor colegi din partid”: „Am avut încredere în echipa din care am făcut parte și îmi pare rău că am ajuns într-o astfel de situație”.

„Având în vedere decizia conducerii PAS de a mă exclude din formațiune și modul în care au evoluat relațiile instituționale în ultimele zile, anunț retragerea mea din fracțiunea parlamentară PAS. Îmi voi continua activitatea în calitate de deputat neafiliat, cu respect față de mandatul încredințat de cetățeni și în deplină conformitate cu principiile statului de drept”, a anunțat Stamate.

Amintim că pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Persoane din Rusia, în spatele atentatului planificat împotriva șefului poliției din Moldova? Cernăuțeanu: „Noi cunoaștem”

Atentatul, al cărui subiect a fost în 2024 inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), a fost curmat de intervenția responsabililor, iar persoanele au recurs doar la incendierea unor mijloace de transport sau alte chestii minuscule. Precizarea a fost făcută de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 23 martie a emisiunii „Moldova LIVE” de la Exclusiv TV. Menționăm că, în noiembrie 2024, poliția anunța că unul dintre automobilele sale de serviciu a fost incendiat în ziua alegerilor prezidențiale. Potrivit lui Cernăuțeanu, executorii au fost condamnați, iar comandatarii nu se află pe teritoriul R. Moldova. „Comandatarii sunt practic același cerc care îi vedem și în situația comanditarilor din Ucraina”, a adăugat șeful IGP.

„Atentatul se urmărea asupra mea și asupra domnului Postica, prin diferite acțiuni care să atenteze la viața, sănătatea, noastră”, a declarat Cernăuțeanu.

El a adăugat că acțiunea a fost investigată de Serviciul de Informații și Securitate și Inspectoratul Național de Investigații. Șeful IGP a spus că măsurile efectuate nu au dus la rezultatul dorit de executori și comanditari. „Persoanele, recurgând doar la niște acțiuni mai minuscule la acea etapă, sub forma incendierii unor mijloace de transport sau alte chestii minuscule, legate de bunuri sau mijloace, atât personale, cât și alte statului. (…) Incendierea automobilelor a fost prin cocteiluri Molotov. (…) Au fost distruse bunuri ale noastre”, a menționat șeful Inspectoratului.

Potrivit lui Cernăuțeanu, între timp executorii au fost reținuți și condamnați, „ispășindu-și la moment pedeapsa”. „Comandatarii sunt practic același cerc care îi vedem și în situația comanditarilor din Ucraina, care le-am văzut acum. Este același cerc de persoane. Persoanele în cauză nu se află pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Sunt sub auspiciul anumitor persoane, fie din anturajul lumii criminale, fie din spectrul serviciilor speciale”, a precizat șeful IGP. La întrebarea dacă din Federația Rusă, acesta a răspuns: „Exact, da”.

Întrebat cine a comandat mai exact acțiunile, Cernăuțeanu a răspuns: „Noi cunoaștem. De fapt, cine sunt persoanele din spatele acestora, nu putem spune acum că e serviciul x sau y sau omul x. Dar, am spus, cel care a comandat acțiunile este persoana care, de fapt, stă și în spatele comenzii din Ucraina acum”. La întrebarea în ce lună s-au întâmplat acțiunile, șeful IGP a spus că procesul de monitorizare și investigație a început în august și s-a derulat până după alegeri.

Cernăuțeanu a spus că nu a comunicat despre acest caz atunci pentru a nu panica societatea. „Or, în acea perioadă au fost mult mai multe provocări, nu doar legate de persoana mea sau altcineva”, a adăugat el.

***

Amintim că, în timpul unui interviu Cu Sens, publicat pe 22 martie, șeful IGP a spus că în 2024 a fost subiectul unui atentat și că atunci i-a fost frică pentru familia sa. Totodată, el a menționat că subiect al atentatului a fost și „domnul Postică”, fără a oferi mai multe detalii în acest sens.

Precizăm că, în noiembrie 2024, poliția a anunțat că unul dintre automobilele de serviciu ale instituției a fost incendiat în ziua alegerilor prezidențiale – pe 3 noiembrie 2024. Oamenii legii au precizat că un bărbat, complice al grupului infracțional care planifica să incendieze mașinile, inclusiv ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), Curții de Apel și sediile instituțiilor publice, a fost reținut. Pe 6 noiembrie, procurorii au spus că mașina poliției, care a luat foc în ziua alegerilor, a fost incendiată cu participarea unui străin, iar o persoană care a organizat schema a fost reținută. Organizatorul urma să prezinte dovezile celui care a comandat infracțiunea – o persoană originară din stânga Nistrului. Ultima, la rândul ei, ar fi urmat să raporteze cazul de incendiere „îndrumătorului din serviciile speciale ale Rusiei”. Detalii AICI. În ianuarie 2025, poliția a anunțat o a treia reținere, a bărbatului direct responsabil de aruncarea cu benzină în mașina poliției.

Mai precizăm că, pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din R. Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”. În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Sandu și-a anulat decretul. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: