Deputata PAS Olesea Stamate a publicat pe 8 aprilie un mesaj video cu privire la amendamentele controversate ale Legii amnistiei, pe care le-a introdus și despre care se susține că ar fi dus la eliberarea unor condamnați pe viață. Ea a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Parlamentara a mai menționat că, în ultimele zile, a fost supusă unui „linșaj mediatic enorm”.
Olesea Stamate a declarat că procedura legislativă de adoptare a Legii amnistiei și, ulterior, a amendamentelor care i-au fost aduse acesteia a fost una „total transparentă și legală”.
Deputata a spus că, la începutul anului 2023, într-o discuție cu conducerea țării, a fost sesizată despre faptul că Procuratura Generală ar fi ridicat „anumite întrebări” cu privire la aplicarea Legii amnistiei în cazul deținuților pe viață. Aceasta a menționat că, ulterior, a convocat o ședință la Parlament cu conducerea Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate și Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru a discuta subiectul.
După ședință, ANP i-a prezentat o informație despre toți deținuții de la penitenciarul nr. 17 din Rezina, cu privire la motivul condamnării, numărul de ani executați, comportamentul, riscul potențial de recidivă și posibilitatea eventuală a eliberării înainte de termen, în cazul în care solicitarea lor ar fi fost acceptată de către instanță. Deputata a precizat că transmis, prin e-mail, datele respective procurorului general și șefului SIS, cu solicitarea să se expună și prin prisma informațiilor pe care le dețin ei, iar dacă vor considera necesar se va intervină cu modificări legislative.
Potrivit lui Stamate, șefii Procuraturii Generale și SIS nu i-au mai expediat răspunsuri prin e-mail, dar în discuții telefonice ulterioare i-ar fi comunicat că nici aceștia nu vedeau necesitatea modificării legii.
„Deci, stimați cetățeni, dragi prieteni, ceea ce ridică de fapt semne de întrebare nu este nici legea, nici modificările, ci aplicarea acesteia de către Administrația Penitenciarelor și instanțele de judecată. Urmează să fie verificat foarte minuțios cum au fost evaluați deținuții din perspectiva caracteristicii pozitive acordate de unor deținuți cu profil problematic. Și repet: acțiunile instanțelor de judecată ridică mari semne de întrebare. În timp ce majoritatea deținuților au fost refuzați în aplicarea amnistiei, unor destul de problematici li s-a acceptat și nici măcar nu au fost eliberați în baza Legii amnistiei, ci în baza prevederilor Codului Penal. (…) Însă aici este competența CSM să verifice și a organelor de combatere a corupției, în cazul în care sunt suspiciuni de decizii motivate de corupție.
Nu în ultimul rând vreau să menționez că Serviciul de Informații și Securitate are o direcție care este specializată în monitorizarea grupărilor criminale organizate și au în sarcină să monitorizeze grupurile criminale din cadrul penitenciarelor. Și acum întrebarea mea este către ei: dacă au știut, de ce au tăcut? Sau dacă nu au tăcut pe cine au informat? Și ce au făcut cei care au fost informați?”, a spus ea.
Olesea Stamate a făcut și clarificări cu privire la informațiile vehiculate în spațiul public despre faptul că ar fi avut un „interes personal” în promovarea Legii amnistiei, deoarece tatăl său, care este avocat, l-a reprezentat, la un moment dat, în instanță pe Iurie Radulov – unul dintre condamnații pe viață eliberați.
„Tatăl meu a reprezentat doi deținuți din penitenciarul Rezina și, foarte interesant lucru, ambii au fost refuzați de instanță la aplicarea amnistiei: atât de către instanța de fond, cât și de către instanța de apel.
Radulov, unul dintre ei, a fost într-adevăr eliberat, însă în momentul în care era reprezentat de un alt avocat, și nu în baza Legii amnistiei, ci în baza prevederii existente în Codul Penal – prevedere care, apropo, a fost modificată în 2024, la propunerea Ministerului Justiției, astfel fiind scăzut termenul necesar executării pentru ca persoana să poată fi eliberată condiționat înainte de termen, de la 30 la 25 de ani. Al doilea condamnat este în continuare în detenție la Rezina”, a precizat ea.
Deputata a mai declarat că susține ideea unei anchete minuțioase cu privire la cazurile de eliberare ale condamnaților pe viață și va colabora „deplin” cu instituțiile abilitate.
„Eu și apropiații mei am fost supuși unui linșaj mediatic enorm în ultimele zile. (…) Vreau pe această cale să mă adresez și presei. Din păcate, foarte mulți dintre voi, fie au fost induși în eroare, fie că ați făcut-o intenționat sau neintenționat, dar ați promovat informații falsă. Iar această informație mi-a lezat onoarea și demnitatea mea și a tatălui meu. Astfel, vă rog respectuos să utilizați acest video sau capturi din acest video pentru a dezminți informați prezentată anterior. Acest îndemn se referă și la Partidul Acțiune și Solidaritate”, a conchis parlamentara.
Amintim că, în martie, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat.
Pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că a exclus-o din formațiune pe Olesea Stamate și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. PAS a motivat că, pe vremea când era președinte al Comsiei juridice numiri și imunități, Stamate a introdus trei amendamente la Legea amnistiei care „au permis” eliberarea unor deținuți cu infracțiuni excesiv de grave.
În aceiași zi, la solicitarea premierului Dorin Recean, Alexandru Falca a demisionat din funcția de șef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ministerul Justiției l-a numit pe Alexandru Adam conducător interimar al ANP.
Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că a solicitat Curții Constituționale să examineze constituționalitatea modificărilor aduse Legii amnistiei.
***
Potrivit poliției, Iurie Radulov a părăsit teritoriul Republicii Moldova în data de 16 martie.
La rândul său, Alexandru Sinigur a fost reținut pe 3 aprilie într-o cauză penală mai veche în care este bănuit de omor. De asemenea, pe 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Sinigur a fost eliberat condiționat.
