Sursa: Știri.md

Parlamentul a votat bugetul 2026 în prima lectură: Mai mulți bani pentru economie, educație și sănătate

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul prevede majorarea salariului minim în sectorul bugetar, creșteri semnificative ale investițiilor și alocări sporite pentru domenii-cheie precum economia, educația, sănătatea și protecția socială. Potrivit autorilor, bugetul este orientat spre consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii și stimularea competitivității sectorului privat.

Venituri în creștere, cheltuieli mai mari

Pentru anul 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, cu 5,1% mai mult față de anul curent. Cea mai mare parte a acestora — 91,4% — va proveni din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată, condiții externe favorabile și avansarea reformelor structurale.

Cheltuielile bugetare vor depăși 100,57 miliarde de lei, fiind cu circa 7% mai mari comparativ cu 2025. Autorii proiectului menționează că aproximativ 93% din cheltuielile planificate vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei vor fi alocate proiectelor finanțate din surse externe.

Accent pe investiții

Bugetul pentru 2026 pune un accent pronunțat pe investiții. Cheltuielile pentru investiții capitale sunt prognozate să crească cu 35,6% față de 2025 și să depășească 3 miliarde de lei — cel mai mare volum din ultimii ani. Fondurile sunt destinate realizării a 85 de proiecte, inclusiv de infrastructură rutieră, construcția de creșe, precum și reparația și dotarea grădinițelor.

De asemenea, sunt prevăzute 5,6 miliarde de lei din Planul de creștere al Uniunii Europene, care vor fi direcționate spre proiecte de investiții, infrastructură și reforme.

Cea mai mare pondere a investițiilor capitale — peste 47% — revine sectorului economiei, în valoare de circa 1,44 miliarde de lei. Din această sumă, 81,8% sunt destinate proiectelor de reabilitare a drumurilor, finanțate din surse externe. Alte 245 de milioane de lei vor fi alocate proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Alocări pentru economie, educație și sănătate

Pentru serviciile de stat cu destinație generală sunt prevăzute alocații de 16,1 miliarde de lei, echivalentul a 16% din totalul cheltuielilor bugetare. Aproximativ 74% din această sumă va fi utilizată pentru programe de dezvoltare și activități sectoriale, inclusiv implementarea tehnologiilor informaționale, susținerea diasporei și sprijinirea financiară a unităților administrativ-teritoriale.

Domeniul economiei va beneficia de alocații în valoare de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât în 2025. Printre principalele direcții de finanțare se numără:

  • 1,06 miliarde de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • 561,8 milioane de lei pentru generarea și stocarea energiei electrice;
  • 465,2 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;
  • 284 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Pentru ocrotirea sănătății sunt prevăzute 9,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 9,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea unei rețele regionale integrate de servicii medicale, implementarea dosarelor electronice de sănătate, sisteme de monitorizare a medicamentelor și extinderea accesului la medicamente inovatoare.

Educația va beneficia de 21,94 miliarde de lei. Printre alocările specifice se numără 238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor din treapta gimnazială, 35 milioane de lei pentru majorarea burselor elevilor și studenților și 41 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor. Pentru domeniul protecției sociale sunt planificate cheltuieli de 22,47 miliarde de lei.

Salariul minim și deficitul bugetar

Proiectul bugetului prevede și majorarea salariului minim în sectorul bugetar, de la 5 500 la 6 300 de lei, începând cu anul 2026.

Potrivit estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor va înregistra un deficit de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie finanțat atât din surse interne, cât și externe.

Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că „este esențial ca bugetul programat să fie valorificat la maximum” și a dat asigurări că gradul de executare a bugetului va fi monitorizat atent.

După definitivare și includerea propunerilor fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente și deputaților, proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Perciun, Junghietu și Hajder, printre miniștrii apreciați de Grosu. Vor rămâne în Guvern?

Componența viitorului Guvern însă se discută, însă cel târziu pe 17 iulie „noi o să avem o claritate”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, Vasile Tofan, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, și-a format unele impresii în urma discuțiilor cu miniștrii și „o să aibă și propuneri”. În ceea ce privește poziția sa, liderul PAS a evidențiat activitatea a trei miniștri interimari, menționând că în domeniile lor s-a avansat, însă „foarte mult contează ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

În cadrul emisiunii, Grosu a spus că discuțiile privind componența viitorului Guvern sunt încă în desfășurare. „În fiecare zi discut cu domnul Tofan. El are discuții și a avut cu fiecare ministru. (…) Eu cred că mâine, cel târziu vineri, noi o să avem o claritate”, a comunicat Grosu pe 15 iulie.

Grosu a menționat că și-a expus părerea despre componența viitorului Guvern încă înainte de desemnarea lui Tofan. În același timp, el a precizat că, după consultările lui Tofan cu miniștrii, „o să ne așezăm, o să discutăm, o să confruntăm opiniile și o să luăm o decizie”. „Chiar azi dimineață am avut o discuție (nota red. cu Vasile Tofan). L-am întrebat impresiile, fără a solicita detalii pe nume. (…) Mi-a spus că unele impresii sau validat, cele cu care a venit, pentru că nu a cunoscut foarte bine fiecare ministru. O să aibă și propuneri”, a mai spus Grosu.

În continuare, liderul PAS a evidențiat activitatea a doi miniștri, ministrul interimar al Educației și Cercetării, Dan Perciun, și ministrul interimar al Energiei, Dorin Junghietu. „Noi avem domenii, ați menționat educația, un ministru foarte activ. Atrage resurse. (…) Alt domeniu (…) – energetic. S-au făcut lucruri care nici nu-mi închipuiam câțiva ani în urmă, că o să putem avea proiecte pe câteva linii de interconectare, că o să crească aproape 10 ori capacitatea de energie regenerabilă”, a menționat Grosu. Întrebat dacă Dan Perciun și Dorin Junghietu ar putea să se regăsească în noul Guvern, Grosu a spus: „Eu v-am dat exemple de domenii în care s-a avansat”.

Ulterior, liderul PAS a evidențiat și activitatea ministrului interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, menționând că acesta „a gestionat foarte bine criza Nistrului”. Întrebat dacă Gheorghe Hajder va rămâne în Guvern, Grosu a răspuns: „Mi-ați solicitat opinia. Iată în trei domenii, eu v-am prezentat. (…) Foarte mult contează ce impresii și ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

***

Vasile Tofan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu, la 11 iulie. Decizia a fost luată după consultările cu fracțiunile parlamentare. Acestea au avut loc însă doar cu reprezentanții PAS, în timp ce fracțiunile parlamentare de opoziție au refuzat să participe la discuțiile cu șefa statului. Anterior consultărilor, PAS anunțase că îl va propune pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Vasile Tofan va merge pe 21 iulie în plenul Parlamentului pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și programul de activitate al Guvernului. Ședința plenară va începe la ora 11:00.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: