delfi.ee

Parlamentul a votat: În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență, din cauza crizei gazelor

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei gazelor naturale. Deputații au aprobat în ședința Parlamentului din 22 octombrie, proiectul de hotărâre propus de Guvern, cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă, pentru 30 de zile. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 55 de deputați PAS. Trei deputați BCS au votat împotrivă iar 15 s-au abținut de la vot.  Doi deputați din fracțiunea „Șor” au votat contra.

Prim-ministra Natalia Gavriița a declarat de la tribuna Parlamentului că pe piața gazelor naturale din Republica Moldova a fost înregistrat un deficit de circa 16 mil. m3, necesarul de gaze pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67 %. De asemenea, Natalia Gavrilița a dat citire unui set de măsuri în contextul stării de urgență

„După cum știți ieri la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a declarat Gavrilița.

Deputații din opoziție, au declarat că nu era necesară declararea stării de urgență.

„În această dimineață, la ora 09:00, am aflat despre intenția de a declara stare de urgență. Care este rostul ei dacă avem și un Parlament funcțional, și un Guvern funcțional? Această stare de urgență nu are fundament logic și juridic, pentru că ceea ce-și propune să facă Guvernul poate trece ușor prin Parlament, fără a impune suplimentar alte blocaje și restricții. Vreau să le amintesc colegilor din PAS că au majoritate parlamentară și că nu-i împiedică nimic să adopte deciziile care cred ei se impun, în contextul crizei energetice. Guvernul, de pildă, are posibilitatea să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru toate acțiunile pe care le-a menționat”, a declarat Denis Ulanov, deputat al fracțiunii „Șor”.

„Noi am analizat toate acțiunile din august și până în prezent și toate declarațiile făcute. Noi propunem să fie compensate integral facturile la gaz. Noi nu auzim nimic ce a făcut Guvernul până acum” a spus Sergiu Burduja, deputat BCS.

În contextul stării de urgență, Parlamentul a aprobat și un amendament, care prevede o derogare de la lege, prin care dă posibilitatea desfășurării alegerilor locale în perioada situației de urgență. Acesta a fost susținut cu votul a 71 de deputați.

Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, starea de urgenţă presupune un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de:
a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;
b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Zelenski, despre atacurile ucrainene asupra podului Crimeei: „Nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că podul Crimeei este o țintă legitimă pentru atacurile ucrainene, în urma anexării ilegale a peninsulei de către Rusia în 2014. Potrivit liderului de la Kiev, loviturile asupra podului reprezintă un răspuns la atacurile rusești. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru NBC News.

Întrebat despre atacurile asupra podului Crimeei, Zelenski a spus că, încă de la începutul războiului, trupele rusești au vizat infrastructura civilă și energetică a Ucrainei. El a amintit că, în acest an, armata rusă a atacat căile ferate și podurile ucrainene.

„Și, bineînțeles, a trebuit să răspundem. Iar răspunsul nostru a vizat podul Crimeei”, a declarat Zelenski, adăugând că „Rusia trebuie să simtă ce înseamnă războiul”.

„Vom răspunde atacurilor sale (ale președintelui rus Vladimir Putin – n. r.) asupra podurilor noastre, iar el trebuie să înțeleagă că acest pod nu va rămâne în picioare, indiferent de situație”, a mai spus președintele ucrainean. Totodată, acesta a dat asigurări că Ucraina nu va accepta ocupația teritoriilor sale.

Amintim că, în ultima săptămână, Ucraina a atacat de trei ori podul Crimeei. În urma loviturilor, unul dintre segmentele carosabilului s-a prăbușit complet. Informația a fost confirmată inclusiv de autoritățile ruse, care au precizat că, deocamdată, nu se știe când va fi reparat podul. Atacurile din noiembrie reprezintă a patra serie de lovituri asupra podului Crimeei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, notează Meduza.

Podul Crimeei este o construcție rutieră și feroviară cu o lungime de 19 kilometri, care traversează strâmtoarea Kerci și leagă peninsula de Rusia. Acesta a fost construit de autoritățile ruse după anexarea Crimeei în 2014.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: