delfi.ee

Parlamentul a votat: În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență, din cauza crizei gazelor

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei gazelor naturale. Deputații au aprobat în ședința Parlamentului din 22 octombrie, proiectul de hotărâre propus de Guvern, cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă, pentru 30 de zile. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 55 de deputați PAS. Trei deputați BCS au votat împotrivă iar 15 s-au abținut de la vot.  Doi deputați din fracțiunea „Șor” au votat contra.

Prim-ministra Natalia Gavriița a declarat de la tribuna Parlamentului că pe piața gazelor naturale din Republica Moldova a fost înregistrat un deficit de circa 16 mil. m3, necesarul de gaze pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67 %. De asemenea, Natalia Gavrilița a dat citire unui set de măsuri în contextul stării de urgență

„După cum știți ieri la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a declarat Gavrilița.

Deputații din opoziție, au declarat că nu era necesară declararea stării de urgență.

„În această dimineață, la ora 09:00, am aflat despre intenția de a declara stare de urgență. Care este rostul ei dacă avem și un Parlament funcțional, și un Guvern funcțional? Această stare de urgență nu are fundament logic și juridic, pentru că ceea ce-și propune să facă Guvernul poate trece ușor prin Parlament, fără a impune suplimentar alte blocaje și restricții. Vreau să le amintesc colegilor din PAS că au majoritate parlamentară și că nu-i împiedică nimic să adopte deciziile care cred ei se impun, în contextul crizei energetice. Guvernul, de pildă, are posibilitatea să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru toate acțiunile pe care le-a menționat”, a declarat Denis Ulanov, deputat al fracțiunii „Șor”.

„Noi am analizat toate acțiunile din august și până în prezent și toate declarațiile făcute. Noi propunem să fie compensate integral facturile la gaz. Noi nu auzim nimic ce a făcut Guvernul până acum” a spus Sergiu Burduja, deputat BCS.

În contextul stării de urgență, Parlamentul a aprobat și un amendament, care prevede o derogare de la lege, prin care dă posibilitatea desfășurării alegerilor locale în perioada situației de urgență. Acesta a fost susținut cu votul a 71 de deputați.

Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de războistarea de urgenţă presupune un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de:
a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;
b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: