delfi.ee

Parlamentul a votat: În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență, din cauza crizei gazelor

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei gazelor naturale. Deputații au aprobat în ședința Parlamentului din 22 octombrie, proiectul de hotărâre propus de Guvern, cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă, pentru 30 de zile. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 55 de deputați PAS. Trei deputați BCS au votat împotrivă iar 15 s-au abținut de la vot.  Doi deputați din fracțiunea „Șor” au votat contra.

Prim-ministra Natalia Gavriița a declarat de la tribuna Parlamentului că pe piața gazelor naturale din Republica Moldova a fost înregistrat un deficit de circa 16 mil. m3, necesarul de gaze pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67 %. De asemenea, Natalia Gavrilița a dat citire unui set de măsuri în contextul stării de urgență

„După cum știți ieri la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a declarat Gavrilița.

Deputații din opoziție, au declarat că nu era necesară declararea stării de urgență.

„În această dimineață, la ora 09:00, am aflat despre intenția de a declara stare de urgență. Care este rostul ei dacă avem și un Parlament funcțional, și un Guvern funcțional? Această stare de urgență nu are fundament logic și juridic, pentru că ceea ce-și propune să facă Guvernul poate trece ușor prin Parlament, fără a impune suplimentar alte blocaje și restricții. Vreau să le amintesc colegilor din PAS că au majoritate parlamentară și că nu-i împiedică nimic să adopte deciziile care cred ei se impun, în contextul crizei energetice. Guvernul, de pildă, are posibilitatea să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru toate acțiunile pe care le-a menționat”, a declarat Denis Ulanov, deputat al fracțiunii „Șor”.

„Noi am analizat toate acțiunile din august și până în prezent și toate declarațiile făcute. Noi propunem să fie compensate integral facturile la gaz. Noi nu auzim nimic ce a făcut Guvernul până acum” a spus Sergiu Burduja, deputat BCS.

În contextul stării de urgență, Parlamentul a aprobat și un amendament, care prevede o derogare de la lege, prin care dă posibilitatea desfășurării alegerilor locale în perioada situației de urgență. Acesta a fost susținut cu votul a 71 de deputați.

Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de războistarea de urgenţă presupune un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de:
a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;
b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: