Moldova 1

Parlamentul European solicită garantarea dreptului la avort în toate statele UE. Rezoluție

Parlamentul European a adoptat pe 17 decembrie o rezoluție prin care solicită ca dreptul la avort să fie garantat în toate țările UE. Documentul susține inițiativa cetățenească europeană „My body, My choice”, care care vizează îmbunătățirea accesului femeilor din Europa la servicii de avort sigur și legal, printr-un mecanism voluntar de solidaritate financiară la nivelul UE, relatează potrivit Calea Europeană.

Textul a fost adoptat cu 358 de voturi pentru, 202 împotrivă și 79 de abțineri. În document, eurodeputații subliniază că numeroase femei din Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu bariere legale și practice care le limitează accesul la avort sigur și legal, situație ce ridică îngrijorări serioase din perspectiva drepturilor omului.

Parlamentul European solicită statelor membre în care persistă astfel de restricții să își reformeze legislația și politicile privind avortul, în conformitate cu standardele internaționale în materie de drepturi ale omului.

În linie cu propunerea inițiativei „My Voice My Choice”, eurodeputații cer Comisiei Europene să creeze un mecanism financiar „opt-in”, deschis în mod voluntar tuturor statelor membre și susținut din fonduri europene. Acest mecanism ar permite unui stat membru să ofere acces la întreruperea sigură a sarcinii, în conformitate cu legislația sa națională, femeilor care nu beneficiază de un astfel de acces în propria țară.

Totodată, Parlamentul European reafirmă rolul UE în sprijinirea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive (SRHR) și solicită o implicare mai puternică la nivel european pentru protejarea autonomiei corporale și asigurarea accesului universal la servicii esențiale, precum planificarea familială, contracepția accesibilă, avortul sigur și legal și îngrijirea maternă.

Eurodeputații își exprimă, de asemenea, îngrijorarea profundă față de intensificarea reacțiilor ostile la adresa drepturilor femeilor și a egalității de gen, atât în Europa, cât și la nivel global. Documentul condamnă ferm mișcările care urmăresc să submineze egalitatea și drepturile fundamentale ale femeilor, precum și atacurile îndreptate împotriva apărătorilor drepturilor femeilor.

Comisia Europeană are termen până în martie 2026 pentru a preciza ce măsuri — legislative sau non-legislative — intenționează să adopte în urma acestei inițiative și pentru a-și justifica decizia.

Potrivit HotNews, în perioada premergătoare votării rezoluției, opozanții au organizat evenimente împreună cu federația anti-avort „One of Us” și cu Centrul European pentru Lege și Justiție. Acesta este o ramură din Europa a American Center for Law and Justice, organizație care se implică în litigii privind avortul și care, în 2022, a fost implicată în răsturnarea de către Curtea Supremă a SUA a deciziei istorice Roe v. Wade. Hotărârea din 1973 garanta accesul la avort la nivel federal în SUA iar anularea ei a permis statelor conservatoare să adopte legi stricte anti-avort.

Accesul la întreruperea voluntară a sarcinii pe teritoriul Uniunii Europene diferă de la un stat-membru la altul. De exemplu, Polonia impune condiții extrem de restrictive pentru întreruperea sarcinii, în timp ce în Franța, dreptul la avort este garantat de Constituție. Iar în Malta, avortul este interzis complet, fiind singurul stat UE care a impus o astfel de măsură.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP/Facebook

Procurorii, indignați după un interviu cu Igor Grosu: Respectăm dreptul la critică, dar trebuie să se raporteze la argumente și probe

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) susține că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”. Declarațiile reprezintă o reacție la afirmațiile făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, cu participarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia oficialul și prezentatorul TV s-au referit la rapoartele vetting, respinse în mod repetat de CSP.

„CSP respectă libertatea de exprimare, dreptul la critică și necesitatea unui control public exigent asupra activității instituțiilor. Totuși, critica unei hotărâri trebuie să se raporteze la argumentele și probele pe care aceasta se întemeiază, fără a atribui membrilor Consiliului, în lipsa unor elemente concrete, motive determinate de solidaritatea profesională”, au comunicat reprezentanții CSP.

Membrii CSP au mai declarat că, potrivit legii, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar Consiliul examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă o hotărâre. „Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase. Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare”, au menționat reprezentanții CSP.

Reprezentanții CSP au menționat că hotărârile instituției „aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei „bresle””: „Formulările „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid” reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează exercitarea votului într-un organ constituțional. CSP condamnă ferm utilizarea, de către persoane care exercită funcții publice, reprezentanți ai mediului public ori formatori de opinie, a unui limbaj depreciativ, ironizant sau generalizator la adresa instituției și a membrilor săi, precum și plasarea activității Consiliului într-un registru public preponderent acuzator”.

„Procesul de evaluare externă este unul complex, sensibil și cu implicații majore atât pentru persoanele evaluate, cât și pentru funcționarea sistemului Procuraturii. Pe acest segment, CSP își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul legal, prin examinarea individuală a fiecărui dosar, aprecierea ansamblului probelor și adoptarea unor hotărâri motivate, supuse controlului judecătoresc. (…) Consiliul nu solicită protecție față de critică, ci o dezbatere publică responsabilă”, au conchis reprezentanții CSP.

Menționăm că declarația CSP a fost emisă din numele a cinci membri: Dumitru Obadă, Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Mihail Sorbala.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, prezentatorul TV l-a întrebat pe Igor Grosu despre procedura de vetting, menționând că „avem procurori care n-au trecut de trei ori – pre-vettingul, vettingul și CSP-ul, foarte frumușel, vreo șase membri de acolo ridică mânuțele și îi promovează”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: