Comisia Electorală Centrală

Partidele care nu prezintă date despre conducerea lor nu vor putea candida la parlamentare. Precizările CEC

Partidele politice au obligația de a prezenta spre înregistrare Agenției Servicii Publice (ASP) informații privind lista numerică și nominală a președinților, vicepreședinților, membrilor organelor executive centrale ale formațiunii. Partidele care nu vor prezenta datele despre membrii organelor executive centrale până la începerea perioadei electorale, adică 14 iulie, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din această toamnă. Informațiile au fost raportate de Comisia Electorală Centrală (CEC) într-un comunicat din 9 iulie.

Statutul și programul partidului politic, precum și lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale pot fi modificate și completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv. Toate modificările și completările efectuate, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor organelor executive centrale ale partidului, vor fi comunicate ASP în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective”, a transmis CEC.

Potrivit autorității electorale, organele executive centrale ale partidului politic țin registrul membrilor de partid și poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor înscrise, precum și pentru prezentarea acestora. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale și ASP în termenele și formele stabilite de către acestea.

Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a ASP. Responsabilă de publicarea acestei informații este ASP care va aduce la cunoștința publică informația privind înregistrarea partidului politic, lista numerică și nominală a membrilor organelor executive centrale a acestuia, numărul de membri declarat de formațiune, alte modificări și completări, după caz. Aceeași informație va fi prezentată CEC și Autorității Naționale de Integritate.

De asemenea, în procesul de examinare a cererilor de înregistrare a partidelor politice pentru participarea în alegerile parlamentare, CEC se va conduce de informațiile oficiale făcute publice sau furnizate Comisiei de către Agenția de Servicii Publice.

Totodată, ASP prezintă CEC lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Reamintim că partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, adică către 14 iulie 2025, nu vor prezenta ASP toate informațiile privind membrii organelor executive centrale ale partidelor politice nu pot participa la alegeri”, a menționat Comisia Electorală Centrală.

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: