Tudor Mardei | NewsMaker

Partidul lui Costiuc îi vrea condamnați pe viață pe polițiștii implicați în trafic de droguri. Promo-LEX: ar contravine CtEDO

Fracțiunea „Democrația Acasă”, condusă de Vasile Costiuc, pregătește un proiect de lege care prevede detenție pe viață pentru polițiștii, funcționarii și persoanele cu funcții publice implicate în traficul de droguri. Anunțul a fost făcut de deputatul Alexandru Verșinin pe 26 aprilie, pe rețelele de socializare. Parlamentarul a precizat că inițiativa urmează să fie înaintată pe 27 aprilie.

Potrivit anunțului, se propune completarea articolului 217¹ din Codul penal cu un nou alineat, care ar urma să stabilească că persoanele cu funcții publice – inclusiv angajați ai organelor de drept, ai sistemului penitenciar sau vamal – care „răspândesc, acoperă, protejează sau contribuie” la traficul de droguri, folosindu-și funcția sau influența, vor fi sancționate cu detenție pe viață. De asemenea, acestea ar urma să fie private definitiv de dreptul de a ocupa funcții publice, în organele de drept sau de a exercita activități în cadrul autorităților publice.

„Un om al statului care protejează drogurile este un infractor, este un trădător al încrederii publice. Drogurile distrug copii, familii și comunități, iar cei care, purtând uniformă sau funcție devin scut pentru traficanți, trebuie să răspundă cu cea mai dură pedeapsă permisă de lege. Statul trebuie curățat din interior, fără compromisuri”, a scris Verșinin pe rețele.

Inițiativa este criticată de experți în drept. Vadim Vieru, avocat și director de programe la Asociația Promo-LEX – una dintre cele mai cunoscute organizații de apărare a drepturilor omului din Moldova – susține că o asemenea abordare contravine principiului proporționalității pedepsei și riscă să încalce jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

„Din perspectiva dreptului penal modern, abordarea nu este echitabilă și contravine principiului proporționalității pedepsei. Detenția pe viață este cea mai aspră sancțiune penală, rezervată de regulă pentru infracțiuni cu un grad de pericol social extrem, care atentează direct la viața omului (omor cu agravante, crime împotriva umanității etc.). Deși corupția și traficul de droguri susținut de oficiali sunt fapte extrem de grave, sancționarea lor automată cu detenție pe viață riscă să încalce jurisprudența CtEDO. Judecătorul trebuie să aibă spațiul necesar pentru a individualiza pedeapsa în funcție de circumstanțele reale ale faptei, rolul exact al persoanei și prejudiciul adus. O pedeapsă fixă și absolută de o asemenea gravitate neagă acest principiu de bază”, a declarat Vadim Vieru pentru NewsMaker.

Potrivit acestuia, există și riscul ca legea să fie aplicată selectiv sau utilizată în scopuri politice, din cauza formulărilor generale precum „acoperă”, „contribuie” sau „influență”.

„Într-un sistem de justiție aflat încă în plin proces de reformare și curățare, o astfel de prevedere poate fi transformată cu ușurință într-un instrument de șantaj sau răzbunare politică. Ea ar putea fi folosită nu neapărat împotriva capilor rețelelor de narcotrafic, dar pentru a presa, intimida sau înlătura din funcție polițiști, anchetatori, vameși sau funcționari publici incomozi, sub simpla suspiciune sau înscenare a unei „contribuții” la trafic”, a mai declarat Vadim Vieru.

Expertul atrage atenția că problema principală nu este nivelul sancțiunilor, ci aplicarea lor eficientă.

„Criminologia a demonstrat constant că nu asprimea excesivă a pedepsei previne infracțiunea, dar inevitabilitatea ei. Problema în Republica Moldova nu este că pedepsele din Codul Penal sunt prea blânde, dar faptul că instituțiile statului eșuează deseori în a-i identifica, proba și condamna pe marii corupți, aplicând legea existentă. Majorarea pedepsei la detenție pe viață nu va speria infractorii dacă aceștia știu că pot corupe în continuare urmărirea peanșă, dar va crea, în schimb, un mecanism periculos de abuz”, a mai explicat Vadim Vieru.

Precizăm, inițiativa fracțiunii „Democrația Acasă” vine pe fondul unui scandal recent de corupție la Inspectoratul de Poliție Botanica, intens mediatizat. Șase polițiști au fost reținuți pe 22 aprilie, în urma a circa 30 de percheziții desfășurate de ofițerii CNA și procurori, inclusiv în birourile acestora.

Potrivit CNA, oamenii legii sunt bănuiți că ar fi pretins și primit în mod sistematic sume între 3.000 și 10.000 de dolari, atât în numerar, cât și în criptomonede, de la persoane implicate în consumul și traficul de droguri, în schimbul favorizării sau evitării răspunderii penale. În urma perchezițiilor, au fost ridicate mai multe obiecte care urmează a fi expertizate.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Botanica, precum și polițiștii vizați în dosar, au fost suspendați din funcție. Cei șase suspecți au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, prin decizia instanței din 24 aprilie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: