Partidul lui Usatîi, acuzat de discurs de ură și discriminare în campanie. Comunitatea LGBT a depus plângere la poliție

Comunitatea LGBT din Moldova a depus o plângere la poliție împotriva „Partidului Nostru”, condus de fostul primar al municipiului Bălți, Renato Usatîi. Reclamația vine după ce liderul formațiunii și echipa sa ar fi folosit discursuri de ură și discriminare în campania electorală. Despre asta a anunțat într-o conferință de presă, Angelica Frolov, directoarea administrativă a Centrului GENDERDOC-M, organizație care promovează drepturile persoanelor LGBT în Moldova.

Acolo a fost cel mai grav, un discurs care instigă la violență și la nimicire, dar săptămâna viitoare vom depune împotriva tuturor partidelor, care au avut discursuri de ură în programele electorale”, a declarat Frolov.

Redacția NewsMaker a încercat să obțină o reacție din partea liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, însă acesta nu a răspuns la apelurile noastre.

De asemenea, potrivit lui Frolov, GENDERDOC-M a monitorizat cu atenție mesajele transmise de politicieni în perioada alegerilor. În urma monitorizării, organizația a constatat că 12 concurenți electorali au recurs la declarații homofobe sau transfobe. Frolov a explicat că nu toate grupurile politice pot fi trase la răspundere, deoarece unele formațiuni au folosit mesaje manipulatorii, care nu cad sub incidența legii.

Au devenit mai atenți, acum. Deci, ei folosesc manipularea. Dacă înainte se folosea discursul de ură direct, instigare la ură și violență direct și noi atacam în instanță și avem și câștiguri de cauză. Acum se folosesc diverse tactici de manipulare, care sunt și mai periculoase, pentru că ele, într-un mod mai neutru, se infiltrează în creierul oamenilor care aud”, a precizat activista.

Membrii organizației au enumerat un set de tehnici psihologice folosite de politicieni pentru a câștiga simpatia unor grupuri specifice de alegători, și, implicit, pentru a obține mai multe ștampile în buletinele de vot.

„Manipularea emoțională, mesaje simple, slogane scurte, repetate foarte des, care aduc o emoție puternică negativă. O să pierdem copiii, o să pierdem valorile, tradițiile, familiile, putem continua aici, dar efectul care este? Publicul este suprasaturat de emoții negative. Publicul devine foarte vulnerabil la decizii reactive: o să votez partidul, care o să mă protejeze de aceste emoții negative”, a declarat Leo Zbancă, reprezentant al Centrului GDM.

Prezentă la conferință, Lorelei Grigoriță, membră a comunității LGBT, a mărturisit că în campania electorală s-a simțit amenințată și neprotejată: „Am fost martori la această campanie electorală, în care s-a permis să fim demonizați public, batjocoriți și transformați într-o amenințare imaginară. Eu în campania electorală am simțit foarte multă frică, foarte multă anxietate și foarte multă neputință”.

Printre metodele prin care au fost propagate narațiunile discriminatorii în timpul campaniei electorale se numără distribuirea de materiale promoționale false prin școli, menite să genereze panică. De asemenea, au fost create site-uri și trimise scrisori false, care se pretindea că au fost expediate de persoanele din comunitatea LGBT. O altă tactică depistată este asocierea partidului de guvernare și a parcursului european cu persoanele de orientare sexuală diferită.

Menționăm că, potrivit Codului Contravențional, partidele pot fi sancționate cu amenzi de până la 20 de mii de lei pentru discursuri instigătoare la ură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce bașcanul Găgăuziei n-a fost inclus în componența Guvernului Munteanu? Premierul desemnat: „N-am candidat”

Prim-ministrul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că nu a inclus bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului pe care-l propune pentru că „nu are candidat la această poziție”. Totuși, el a dat asigurări că autonomia găgăuză este o regiune „importantă” și ar urma să fie unul dintre primele locuri pe care le va vizita, în cazul în care va fi învestit. Precizările au fost făcute pe 31 octombrie, la Parlament.

Munteanu a declarat, în cadrul audierilor în Comisia juridică, numiri și imunități, că bașcanul Găgăuziei, care, conform legii, este membru din oficiu al Guvernului, nu a fost inclus în componența Cabinetului de miniștri pe care-l propune fiindcă „nu are un candidat la această poziție”. „Aș avea nevoie de o opinie juridică în acest sens. Eu n-am propus fiindcă, iarăși, n-am candidat la această poziție”, a spus prim-ministrul desemnat.

Ulterior, în plenul Parlamentului, unde Munteanu se află pentru a cere deputaților vot de încredere pentru programul și echipa sa de guvernare, deputatul socialist Vladimir Odonostalco a sugerat că Găgăuzia nu ar fi o prioritate pentru premierul desemnat. În replică, Munteanu a respins declarația parlamentarului.

Vă rog, nu trebuie să-mi povestiți de Găgăuzia, unde eu am lucrat, am investit, am mulți prieteni și unde am promis deja primarilor că mă voi duce în timpul cel mai apropiat. (…) Găgăuzia este foarte importantă pentru noi, acolo trăiesc cetățenii noștri. (…) O să fie una din primele vizite, o să ne ducem acolo. O să vorbim cu Găgăuzia. (…) Să vedem, să-i ascultăm, să-i ajutăm. Nu trebuie să ne acuzați de faptul că nu vrem să ne ocupăm de Găgăuzia. O să ne ocupăm, cu siguranță”, a spus Alexandru Munteanu.

Precizăm că, potrivit legislației, bașcana Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă guvernatoare a autonomiei în urma alegerilor din 2023, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.

Pe 5 august, Evghenia Guțul însăși a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Dosarul în care figurează Guțul se află pe rol la Curtea de Apel Centru, iar bașcana este în arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: