Partidul „ȘOR” nu îl vrea pe Vitiuc deputat, însă Vitiuc se vrea deputat a Partidului „ȘOR”. CEC a respins cererea formațiunii

Vladimir Vitiuc, ex-deputat comunist, iar ulterior al Partidului Democrat, care în anul 2020 a aderat la Partidul „ȘOR”, nu este “dorit” în Parlament. Cel puțin asta rezultă din cererea depusă de Partidul “ȘOR”, la Comisia Electorală Centrală (CEC), prin care și-a exprimat dezacordul cu validarea de către Curtea Constituțională a mandatului lui Vitiuc. Demersul a fost examinat de CEC în cadrul ședinței din 24 mai și respinsă. La rândul său, Vitiuc, în calitate de parte vizată, a calificat drept „neîntemeiată” solicitarea colegilor săi de partid.

Partidul „ȘOR” nu își dorește ca scaunul de deputat a lui Ilan Șor să fie ocupat de Vladimir Vitiuc.

„Pe 18 mai, Partidul „ȘOR” a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere prealabilă prin care se solicită suspendarea hotărârii CEC cu privire la inițierea procedurii de validare a unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și anularea hotărârii CEC cu privire la inițierea unei proceduce de validare a unui mandat de deputat”, a citit din cerere secretarul CEC, Alexandr Berlinschii.

Astfel, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis în cadrul ședinței din 12 mai să propună Curții Constituționale validarea mandatului de parlamentar în cazul lui Vladimir Vitiuc, Partidul „ȘOR” și-a exprimat dezacordul cu hotărârea CEC deoarecere aceasta „izvorăște din hotărârea Parlamentului și este afectată de ilegalitate”.

„Petiționarul conchide că actul administrativ inițiat ilegal condiționează ilegalitatea actului administrativ subsecvent”, a adăugat Alexandr Berlinschii.

În contextul în care Vladimir Vitiuc este destinatarul hotărârii CEC, a fost solicitată opinia lui.

”Vladimir Vitiuc susține că cererea prealabilă este una neîntemeiată și contravine prevederilor legislației. Aceasta este afectată de un viciu fundamental, manifestată prin încălcarea esențială a drepturilor constituționale ale acestuia. Domnul Vitiuc invocă că argumentele scrise în cererea prealabilă sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fapt pentru care solicită respingerea cererii prealabile și menținerea hotărârii CEC”, a mai precizat secretarul CEC.

Totuși, demersul Partidului „ȘOR” a fost respins de membrii CEC cu 7 voturi pro și o abținere. În continuare, Curtea Constituțională urmează să se expună pe marginea acestui subiect.

Fracțiunea parlamentară a Partidului „ȘOR” are un fotoliu liber de deputat după ce, pe 27 aprilie, Ilan Șor a fost privat de mandatul de deputat. Decizia Parlamentului Republicii Moldova a fost luată ca urmare a condamnării politicianului la 15 ani de închisoare de către Curtea de Apel. Decizia a fost susținută de deputații majorității parlamentare, PAS. Împotrivă au votat parlamentarii din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).

Vitiuc, deputat din partea a trei partide

Amintim că Vladimir Vitiuc a devenit deputat, pentru prima oară în anul 2005, pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), iar de atunci s-a menținut în Parlament șase legislaturi consecutive: până în 2014 – pe lista PCRM, iar în 2019 – pe cea a Partidului Democrat din Moldova (PDM), scrie RISE Moldova. În ianuarie 2015 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului în legislatura a XIX-a, iar la finalul aceluiași an, alături de alți 13 deputați comuniști, a părăsit fracțiunea care l-a adus în funcție. Deja în martie 2017, cei 14 au aderat la fracțiunea democraților, iar în același an Vitiuc a fost ales vicepreședinte al PDM.

Părăsește, însă, rândurile PDM și, în mai 2020, aderă la Partidul Șor, susținând că este „singura formațiune politică din actualul Parlament care a demonstrat atașament față de interesele oamenilor”. În luna decembrie a aceluiași an, Vladimir Vitiuc revine în funcția de vicepreședinte al Legislativului. La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, Vitiuc candidează pe lista Partidului Șor pe poziția a șaptea, însă nu accede în Parlament pentru că formațiunea obține doar șase mandate.

Vladimir Vitiuc este unul dintre cei 14 deputați transfugi, cercetați pentru îmbogățire ilicită, inclusiv în dosarul coruperii unor deputați pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte și constituirea platformei „Pentru Moldova”, la inițiativa liderului democrat, Vlad Plahotniuc. În urma investigaţiilor preliminare, s-a stabilit că cheltuielile ex-deputaților cercetați depășesc veniturile licite ale acestora în unele cazuri cu 350.000 de lei, iar în alte cazuri această diferență atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei.