PAS lansează o petiție pentru depolitizarea Direcției Educație Chișinău și reducerea supraaglomerării în școli. Reacția lui Ceban

Fracțiunea PAS din CMC cere depolitizarea conducerii Direcției Generale Educație, Tineret și Sport și a înregistrat un proiect de decizie pentru organizarea unui concurs public pentru funcția de șef al instituției. Totodată, PAS a lansat o petiție prin care solicită Primăriei Chișinău să prezinte un plan municipal pentru depășirea crizei din educație, acuzând administrația capitalei că menține intenționat sistemul „în criză”, prin lipsa investițiilor, politizarea excesivă și presiunile asupra profesorilor.

Consilierul PAS Dumitru Ivanov, a acuzat conducerea Primăriei că a transformat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport într-un instrument politic. El a afirmat că direcția este condusă „politic” de Andrei Pavaloi și că profesorii sunt „împovărați, controlați și presați” prin impunerea de ore suplimentare fără acord, grafice obligatorii și birocrație excesivă.

„Aceasta este realitatea educației din municipiul Chișinău, o realitate pe care primarul general o ascundea, o cosmetizează și o folosește politic. Iar noi nu putem tolera aceasta”, a spus acesta la o conferință de presă.

În acest context, fracțiunea a depus un proiect de decizie pentru organizarea unui concurs public deschis și transparent pentru funcția de șef al DGETS, ca prim pas pentru „curățarea direcției de influență politică”.

Dumitru Ivanov mai spune că în ultima perioadă s-au adunat mai multe probleme în sistemul de învățământ din capitală, la care Ministerul Educației a invitat Primăria Chișinău la dialog, însă nu au dat curs invitației de o săptămână.

„De o săptămână, Ministerul Educației a ieșit public și a chemat Primăria la dialog, oferindu-i două clădiri în comodat, cu o capacitate totală de 1.600 de locuri și 20 de milioane de lei pentru dotări. Este cea mai mare soluție oferită Chișinăului din ultimii 20 de ani. Ce a făcut Primăria? Nimic. Zero reacție, zero inițiativă, zero interes.Avem școli care pot găzdui de două sau trei ori mai mulți copii, dar sunt lăsate în paragină. Primăria preferă să concentreze resursele doar în anumite instituții, în loc să echilibreze rețeaua școlară. Aceasta nu este viziune, ci incompetență administrativă”, a mai spus acesta.

Petiția lansată de fracțiunea PAS solicită Primăriei Chișinău să prezinte Planul municipal 2026–2029 pentru reducerea supraaglomerării în școli. Totodată, să aloce fondurile necesare pentru renovarea instituțiilor aflate în stare proastă astfel încât fiecare copil să poată învăța în condiții decente, iar organizarea concursului public pentru funcția de șef al Direcției Educație, Tineret și Sport să aibă loc pe criterii de competență și merit.

Reacția lui Ion Ceban

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție la acuzațiile lansate de fracțiunea PAS privind criza din educație și supraaglomerarea din școli. Edilul recunoaște creșterea semnificativă a numărului de copii în instituțiile educaționale ale capitalei, susținând că fenomenul este determinat de degradarea localităților din țară și de migrația internă spre Chișinău.

„Este adevărat că numărul copiilor în instituțiile educaționale din municipiul Chișinău crește. În ultimii câțiva ani aveam o creștere totală de peste 20.000 de copii, dacă vom vedea la începutul mandatului, când am ajuns împreună cu dumneavoastră, grație încrederii cetățenilor, să administrăm acest oraș, asta ar însemna o creștere cu peste 25% din numărul total a elevilor pe care îl avem în școlile din municipiul Chișinău”, a declarat primarul.

Ceban afirmă că această presiune asupra infrastructurii educaționale nu este cauzată de administrația locală, ci de situația generală din țară.

„Eu știu un singur lucru. Acest fapt se datorează degradării localităților din Republica Moldova. Oamenii fug de la sate, oamenii fug din orașe, oamenii fug în municipiul Chișinău pentru că aici este o calitate mai bună a serviciilor educaționale, pentru că aici este o calitate mai bună a infrastructurii, pentru că aici este o calitate mai bună a serviciilor medicale și multor altor lucruri”, a subliniat edilul.

La final, edilul a precizat că municipalitatea își va continua acțiunile „în modul pe care îl consideră corect”. La următoarea ședință a CMC, Andrei Pavaloi urmează să prezinte planul privind investițiile realizate în instituțiile de învățământ, direcțiile de dezvoltare a infrastructurii educaționale, măsurile de eficientizare energetică, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea calității procesului educațional.

Amintim că la sfârșitul lunii noiembrie, Ministerul Educației, a anunțat că este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu.

Potrivit Ministrului Educației, Dan Perciun, în ultimii cinci ani, numărul elevilor din Chișinău a crescut cu peste 15 mii de copii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: