Максим Андреев / NewsMaker

PAS – „lider” în utilizarea resurselor administrative în campania electorală: constatările Promo-LEX în prag de alegeri

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) este vizat cu cele mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative în campania pentru alegerile parlamentare, potrivit raportului Promo-LEX prezentat pe 26 septembrie, în ultima zi de campanie electorală. Raportul mai arată cheltuieli neraportate de aproape 700 de mii de lei în rândul mai multor concurenți electorali – bani folosiți în special pentru publicitate online, transport și plata agitatorilor. Perioada monitorizată cuprinde 11–24 septembrie.

Potrivit observatorilor, campania electorală a fost una foarte activă. În perioada raportată, concurenții electorali au desfășurat aproape 2.000 de evenimente — cu 50% mai multe decât la începutul campaniei. Cel mai des au distribuit materiale informative (68%) și s-au întâlnit cu alegătorii (22%). Cei mai activi au fost PAS și Blocul Electoral „Patriotic”.

Promo-LEX a documentat 84 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, dintre care 66 la PAS. Blocul „Patriotic” a înregistrat opt cazuri, Blocul „Alternativa” – cinci, Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – trei, iar „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și Partidul Național Moldovenesc (PNM) câte unul fiecare. Încălcările țin de atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bugetul de stat, folosirea spațiilor instituțiilor publice pentru activități electorale, implicarea primarilor și funcționarilor publici în campanie în timpul programului de lucru și organizarea întâlnirilor cu angajați din sectorul bugetar.

În perioada 8–21 septembrie, concurenții electorali au declarat venituri în valoare totală de 23,8 milioane de lei, provenite în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și din donații materiale (10%). În aceeași perioadă, formațiunile politice au cheltuit 23 de milioane de lei, cel mai des pentru publicitate la televiziune și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și reclame pe rețelele sociale (7%). Totodată, concurenții nu au raportat cheltuieli de cel puțin 693 de mii de lei, bani folosiți pentru publicitate pe rețelele sociale, transport, deplasări peste hotare și remunerații pentru agitatori. Cele mai mari neconcordanțe au fost depistate la PAS (43% din sumă).

Printre alte nereguli observate se numără: plasarea publicității în locuri interzise, implicarea unor terți (inclusiv rețele coordonate din Rusia și ONG-uri), precum și utilizarea limbajului instigator la ură, cu declarații homofobe, sexiste și xenofobe din partea unor politicieni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: