Marți, 19 octombrie, la Parlament, vor avea loc consultări publice asupra unui proiect de lege cu privire la piața petrolieră. Anunțul a fost făcut de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian, care susține că inițiativa reprezintă un prim pas spre mai multă concurență liberă, dar și eficiență în acest domeniu.
Deputatul PAS a publicat o serie de măsuri propuse spre discuție:
Introducerea unui moratoriu asupra construcțiilor stațiilor petroliere
Potrivit parlamentarului, numărul excesiv de mare de stații petroliere duce la cheltuieli crescânde și la o presiune mai mare pe prețurile la pompă. Republica Moldova are al treilea cel mai mic număr de mașini deservite per stație din Europa (după Grecia și Letonia), iar volumul de carburanți comercializat per stație este de câteva ori mai mic decât în țările din regiune.
„În orașe și în special în Chișinău, avem benzinării la fiecare pas, iar asta nu are niciun sens din punct de vedere economic. Moratoriul va fi unul temporar și va rămâne în vigoare până la elaborarea de către autorități a unor criterii mult mai stricte de construcție a acestor stații”, a precizat Radu Marian.
Eliminarea taxei fixe pentru licenţa privind importul şi comercializarea cu ridicata de 260 mii lei anual
Radu Marian susține că această taxă a fost introdusă ca o barieră de intrare pe piață pentru importatorii mai mici și astfel, reprezintă un obstacol pentru concurență liberă pe piață. În schimbul acestei sume fixe, se propune introducerea unei taxe de import de 10 lei per tonă. Eliminarea acestei taxe fixe va reprezenta un pas important spre apariția mai multor importatori.
Majorarea de pînă la 10 ori a amenzilor aplicate companiilor petroliere pentru încălcarea legislației din domeniu
În acest moment, amenzile aplicate companiilor sunt de la 3 mii pînă la maxim 15 mii lei, o sumă simbolică în comparație cu veniturile de sute de milioane de lei pe care le înregistrează multe din aceste companii, dar și în comparație cu potențialele prejudicii pe care le poate aduce încălcarea regulilor de joc. „Majorarea amenzilor va duce la responsabilizarea operatorilor de pe piață”, a menționat deputatul PAS.
Interzicerea revânzării angro
În 2017, Parlamentul a votat un amendament al deputatului Andronachi, care a permis oricărui participant de pe piață să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere pentru a le vinde. Companiile mari și-au consolidat puterea, o dată ce pot vinde angro carburanți altor concurenți de pe piață, iar mulți importatori mici au dispărut.
Potrivit deputatului Radu Marian, în acest răstimp, numărul titularilor de licență a scăzut cu 40%, de la 37 importatori în 2018, la doar 22 în 2020. Cu toate că hotărârea de guvern nr. 1116 (2002) permite importatorilor să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde, considerăm că redacția actuală a Legii 461/2011 (art. 24 şi 25) a permis oricărui agent economic să cumpere produse petroliere angro pe teritoriul ţării și să le comercializeze mai departe, fără a exista un mecanism clar de control, ceea ce majorează riscul de contrabandă și vânzările la negru de carburanți.
„Prin această prevedere, propunem revenirea la formularea legii din 2018, astfel încât vânzarea angro să se facă doar către consumatorii finali. Prin alte cuvinte, agricultorii, companiile de transport, întreprinderile etc., vor putea în continuare achiziționa produse angro, în cazul în care vor fi consumatori finali ai produselor petroliere. Reintroducerea interdicției revânzării angro ar duce, în viziunea noastră, la majorarea numărului de importatori și a unui mediu concurențial mai dinamic”, a menționat parlamentarul.
Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.
La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.
În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.
La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.
Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.
Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.
În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.
Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.
În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.
Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.
Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.
În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.
Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.
Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.
La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.
Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova
Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.
Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.
