Parlamentul Republicii Moldova

PAS propune moratoriu asupra construcțiilor stațiilor petroliere. Proiectul de lege, supus consultărilor publice

Marți, 19 octombrie, la Parlament, vor avea loc consultări publice asupra unui proiect de lege cu privire la piața petrolieră. Anunțul a fost făcut de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian, care susține că inițiativa reprezintă un prim pas spre mai multă concurență liberă, dar și eficiență în acest domeniu.

Deputatul PAS a publicat o serie de măsuri propuse spre discuție:

Introducerea unui moratoriu asupra construcțiilor stațiilor petroliere

Potrivit parlamentarului, numărul excesiv de mare de stații petroliere duce la cheltuieli crescânde și la o presiune mai mare pe prețurile la pompă. Republica Moldova are al treilea cel mai mic număr de mașini deservite per stație din Europa (după Grecia și Letonia), iar volumul de carburanți comercializat per stație este de câteva ori mai mic decât în țările din regiune.
„În orașe și în special în Chișinău, avem benzinării la fiecare pas, iar asta nu are niciun sens din punct de vedere economic. Moratoriul va fi unul temporar și va rămâne în vigoare până la elaborarea de către autorități a unor criterii mult mai stricte de construcție a acestor stații”, a precizat Radu Marian.

Eliminarea taxei fixe pentru licenţa privind importul şi comercializarea cu ridicata de 260 mii lei anual

Radu Marian susține că această taxă a fost introdusă ca o barieră de intrare pe piață pentru importatorii mai mici și astfel, reprezintă un obstacol pentru concurență liberă pe piață. În schimbul acestei sume fixe, se propune introducerea unei taxe de import de 10 lei per tonă. Eliminarea acestei taxe fixe va reprezenta un pas important spre apariția mai multor importatori.

Majorarea de pînă la 10 ori a amenzilor aplicate companiilor petroliere pentru încălcarea legislației din domeniu

În acest moment, amenzile aplicate companiilor sunt de la 3 mii pînă la maxim 15 mii lei, o sumă simbolică în comparație cu veniturile de sute de milioane de lei pe care le înregistrează multe din aceste companii, dar și în comparație cu potențialele prejudicii pe care le poate aduce încălcarea regulilor de joc. „Majorarea amenzilor va duce la responsabilizarea operatorilor de pe piață”, a menționat deputatul PAS.

Interzicerea revânzării angro

În 2017, Parlamentul a votat un amendament al deputatului Andronachi, care a permis oricărui participant de pe piață să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere pentru a le vinde. Companiile mari și-au consolidat puterea, o dată ce pot vinde angro carburanți altor concurenți de pe piață, iar mulți importatori mici au dispărut.

Potrivit deputatului Radu Marian, în acest răstimp, numărul titularilor de licență a scăzut cu 40%, de la 37 importatori în 2018, la doar 22 în 2020. Cu toate că hotărârea de guvern nr. 1116 (2002) permite importatorilor să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde, considerăm că redacția actuală a Legii 461/2011 (art. 24 şi 25) a permis oricărui agent economic să cumpere produse petroliere angro pe teritoriul ţării și să le comercializeze mai departe, fără a exista un mecanism clar de control, ceea ce majorează riscul de contrabandă și vânzările la negru de carburanți.

„Prin această prevedere, propunem revenirea la formularea legii din 2018, astfel încât vânzarea angro să se facă doar către consumatorii finali. Prin alte cuvinte, agricultorii, companiile de transport, întreprinderile etc., vor putea în continuare achiziționa produse angro, în cazul în care vor fi consumatori finali ai produselor petroliere. Reintroducerea interdicției revânzării angro ar duce, în viziunea noastră, la majorarea numărului de importatori și a unui mediu concurențial mai dinamic”, a menționat parlamentarul.

Proiectul de lege poate fi accesat AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Poate NATO ajuta Moldova să-și protejeze spațiul aerian? Ce spun MAE și șefa Oficiului Alianței la Chișinău

Republica Moldova conlucrează atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Cu UE, țara beneficiază de Instrumentul European pentru Pace pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, iar cu NATO are obiectivul de a identifica asistența necesară pentru contracararea dronelor. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, întrebat dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

Valeriu Mija a spus că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate aproximativ 34 de incidente cu drone sau traversări ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete balistice.

„Sistemul de apărare antiaeriană, care a fost moștenit din Uniunea Sovietică, a fost destinat la alt tip de reacții. Acum, sistemul este în remodelare și în modernizare (…) prin procurarea diferitor sisteme de detectare, cum ar fi radare, și suntem în contact atât cu Uniunea Europeană – beneficiem de instrumentul facilității europene (…) anume pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, aici vorbim nu numai de radare, dar de interceptori, care să intercepteze dronele – , totodată conlucrăm și cu Alianța Nord Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia de DCB, anume pentru contracararea dronelor. (…) Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, inclusiv și cu Alianța Nord Atlantică, prin mecanismul de DCB”, a comunicat Mija, în cadrul unui briefing dedicat rezultatelor summitului NATO de la Ankara.

Șefa Oficiului de Legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, Agne Gleveckaite, a declarat că „parteneriatul NATO-Moldova este foarte ferm”. „Noi intensificăm această cooperare în baza necesităților și solicitărilor din partea Moldovei”, a adăugat Agne Gleveckaite.

Potrivit lui Valeriu Mija, Carta Organizației Națiunilor Unite „permite statelor neutre să ia atitudine față de un stat agresor” și statul neutru „are dreptul la autoapărare”. „Și acest drept permite să ne adresăm la diferiți parteneri, inclusiv și la Alianța Nord Atlantică, cu care avem parteneriat, și la Uniunea Europeană. Și statele partenere au dreptul să ne ofere nouă asistență pentru ca noi să exercităm sistemul de apărare”, a adăugat Mija.

Agne Gleveckaite a adăugat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: