NewsMaker

PAS sau gaz. Cum să schimbi conducerea Moldovei cu ajutorul crizei energetice. Îi va reuși Moscovei manevra?

Noul an 2025, se pare, va fi destul de dificil pentru partidul de guvernare PAS. Șansele acestuia de a rămâne singurul partid de guvernare după alegerile parlamentare sunt oricum mici, iar acum se mai adaugă și criza energetică. Pe malul drept al Nistrului au crescut tarifele pentru resursele energetice, iar pe malul stâng nu există gaze, încălzire și lipsește energia electrică. Cum va influența acest lucru situația politică din țară și cine ar putea avea de câștigat sau de pierdut din această situație vă spunem în materialul NM.

Cum a fost afectată Moldova de criza energetică

De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a stopat tranzitul gazului rusesc. Din aceeași zi  „Gazprom” a oprit livrarea gazelor către Moldova. Despre faptul că Ucraina nu va prelungi contractul cu „Gazprom” pentru tranzit, președintele Volodimir Zelenski anunțase cu mult timp înainte.

La sfârșitul lunii noiembrie, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu șeful „Gazprom”, Alexei Miller, și a discutat despre livrările de gaze către Moldova după 1 ianuarie. Moscova a condiționat continuarea livrărilor cu achitarea de către Moldova a datoriei istorice față de „Gazprom” în valoare de 709 milioane de dolari (fără a include Transnistria). Chișinăul nu recunoaște această datorie, invocând rezultatele unui audit extern, conform căruia datoria se ridică la 8,6 milioane de dolari.

Газпром
Газпром

Moldova primea gaze rusești în baza unui contract cu „Gazprom”, valabil până în noiembrie 2026. Din toamna anului 2022, „Gazprom” a limitat livrările de gaze la 5,7 milioane de metri cubi pe zi. În cele din urmă, întregul volum de gaze rusești mergea în Transnistria, unde era utilizat pentru generarea energiei electrice la Centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES) și pentru nevoile casnice. În același timp, malul drept cumpăra de la MGRES până la 70% din energia electrică consumată, al cărei preț era mult mai mic decât cel de pe piață.

După stoparea livrărilor de gaze rusești, Chișinăul a început să cumpere energie electrică de pe bursele europene. Drept urmare, pe malul drept au crescut vertiginos tarifele pentru energia electrică, încălzire și gaze. Pe malul stâng, situația este și mai critică: acolo a fost oprită încălzirea, au început deconectări în evantai ale energiei electrice și aproape toate întreprinderile industriale, cu excepția celor producătoare de alimente, au fost închise.

Cine este de vină

Părerile despre cine se face responsabil pentru situația creată sunt împărțite. Chișinăul consideră criza energetică un șantaj din partea Kremlinului și o amenințare la adresa securității naționale în ajunul alegerilor parlamentare. Despre aceasta au vorbit și președinta Maia Sandu, și prim-ministrul Dorin Recean. „Kremlinul creează intenționat o criză umanitară în Transnistria pentru a destabiliza Republica Moldova și Guvernul proeuropean al țării înaintea alegerilor parlamentare din vara anului 2025”, a declarat Recean într-un interviu pentru Euronews. Tarifele majorate sunt catalogate de reprezentanții autorităților drept „prețul libertății”. Această poziție este susținută și de partenerii externi ai Moldovei.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tiraspolul și Moscova, la rândul lor, acuză Chișinăul și Kievul de provocarea crizei energetice în Transnistria. Autoritățile nerecunoscutei RMN consideră că Chișinăul a organizat intenționat criza energetică pentru a strangula economic regiunea. Ele explică acest lucru prin faptul că Chișinăul „nu dorește să aibă un dialog cu Moscova”. Totodată, Kievul s-a declarat gata să livreze cărbune către Transnistria pentru MGRES, dar, potrivit Tiraspolului, acest lucru nu va rezolva problema. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a numit criza energetică o manifestare a „neonazismului” și „hărțuirii”.

president.gospmr.org

Opoziția pro-rusă, de asemenea, a acuzat guvernarea din Moldova de criza energetică. „În loc să se ocupe de asigurarea Moldovei cu resurse energetice, aceste nulități care pretind că dețin puterea distribuiau ziare electorale în favoarea unui candidat care a pierdut alegerile din țară, iar acum propun să ne încălzim la focul promisiunilor electorale”, au declarat reprezentanții Partidului Socialiștilor.

Eșecul PAS — un succes al opoziției? Sau nu?

Experții cu care a discutat NM consideră, la fel ca autoritățile moldovenești, că situația actuală este rezultatul șantajului din partea Moscovei, care încearcă să destabilizeze situația din Moldova înainte de alegerile parlamentare ce se apropie. Cu toate acestea, aceiași experți consideră că acțiunile autorităților în această situație nu au fost eficiente.

„Gestionarea ineficientă de către Chișinău a crizei energetice este exact ceea ce își dorea Rusia”, consideră analistul politic Dionis Cenușa. El a atras atenția și asupra faptului că poziția PAS este agravată de schimbările din politica pan-europeană, unde „partenerii Maiei Sandu se confruntă cu crize politice de diverse dimensiuni și tipuri”. Cenușa a dat exemplul României vecine, unde au fost anulate rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și a fost deja stabilită data unui nou scrutin. Potrivit expertului, deocamdată Chișinăul are „o situație mai mult sau mai puțin clară în ceea ce privește importurile de resurse energetice și prețurile”, dar ce va urma este imprevizibil.

Pe de altă parte, PAS promovează activ narațiunea despre amenințările hibride din partea Rusiei, iar acest lucru ar putea coagula electoratul pro-european. Experții însă nu sunt atât de siguri în această privință. Expertul politic Ion Tăbîrță consideră că autoritățile trebuie să demonstreze cum pot depăși criza. „Și aici nu contează doar acțiunile, ci și o comunicare eficientă. Este important să ajungi la populație, nu doar să vorbești despre amenințarea hibridă din partea Rusiei”, a subliniat expertul.

În opinia sa, ajutorul autorităților ar trebui să includă programe de sprijin pentru populație și agenți economici, nu doar declarații.

„Electoratul din Moldova este eterogen. Există un electorat pro-european stabil, care este 100% convins că Moscova este de vină pentru criza energetică. Există un electorat pro-rus stabil, care oricum va fi împotriva autorităților. Și mai există un electorat centrist, care judecă după acțiunile concrete ale autorităților. Acești alegători pot fi pro-europeni, dar, în același timp, să critice PAS, și chiar destul de argumentat. Un astfel de alegător nu se lasă influențat de lozinci. Și am văzut asta la referendumul privind introducerea eurointegrării în Constituție”, a explicat expertul

.

Cu toate acestea, expertul WatchDog Andrei Curăraru a remarcat că pe fondul crizei de pe malul stâng al Nistrului, situația de pe malul drept pare destul de stabilă, iar acest lucru oferă PAS puncte suplimentare. Totuși, rămâne problema compensațiilor. Acestea, potrivit expertului, sunt foarte mici, ceea ce provoacă nemulțumirea electoratului și ar putea forța autoritățile să ceară ajutor suplimentar de la UE. Expertul a mai menționat că persistă narațiunea despre necesitatea „unei vizite a Maiei Sandu la Moscova”, deși în aceasta cred doar un număr mic și constant de alegători pro-ruși.

În același timp, Curăraru consideră că criza a provocat o atitudine negativă a locuitorilor din Transnistria față de autoritățile de la Chișinău, ceea ce i-ar putea mobiliza la alegerile parlamentare. „Totuși, având în vedere că pentru locuitorii din Transnistria se deschide un număr redus de secții de votare, acest lucru probabil nu va influența semnificativ rezultatul alegerilor”, a concluzionat Curăraru. Expertul este sigur că PAS, deși va ieși din această criză cu pierderi, acestea nu vor fi foarte mari.

Cu toate acestea, actuala criză ar putea fi în avantajul opoziției. Dionis Cenușa a atras atenția asupra revenirii în viața politică a fostului candidat la prezidențiale Alexandr Stoianoglo.

„Acest lucru sporește șansele de mobilizare ale opoziției, care astăzi este fragmentată”, consideră expertul. Potrivit lui, există deja semne că partidul de guvernare caută posibili parteneri pentru formarea unei coaliții după alegeri, cum ar fi liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, sau primarul capitalei, liderul partidului MAN, Ion Ceban. „Oricum, cel mai probabil, în viitorul guvern va intra și opoziția, iar Sandu va trebui să facă față disputelor dintre PAS și partenerii de coaliție. De asemenea, dacă Sandu și PAS devin prea toxici, opoziția ar putea forma o coaliție mai largă pentru a guverna țara, fără a face alianță cu PAS”, a estimat expertul.

Cine ne va salva

Ieșirea din actuala criză este practic imposibilă fără ajutor extern. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna trecută, într-o convorbire telefonică cu Maia Sandu, că Kievul este pregătit să ajute Moldova, inclusiv cu cărbune pentru MGRES. Potrivit lui, „întreaga situație energetică actuală din Moldova, inclusiv de pe malul stâng al Nistrului, este o încercare a Rusiei de a manipula cu resursele energetice autoritățile din Moldova”, de aceea este important „să menținem stabilitatea în Moldova” pentru „direcția noastră comună spre Uniunea Europeană”.

Totodată, nu este exclus ca Moscova să reia în orice moment livrările de gaze. Dacă Moscova va reduce însă volumele și MGRES nu va putea furniza energie electrică pe malul drept, PAS se va afla într-o poziție dificilă: în Transnistria vor exista resurse energetice și tarife mici, iar pe acest fond, malul drept, cu energia scumpă din Europa, va arăta mai puțin favorabil. Pe de altă parte, autoritățile moldovenești nu pot împiedica livrarea gazului rusesc și astfel să mențină criza umanitară de pe malul stâng.

Andrei Curăraru consideră acest scenariu puțin probabil, deoarece livrarea de gaze în Transnistria doar pentru consumatorii casnici nu va rezolva problemele economice ale malului stâng. „Bugetul nerecunoscutei Transnistrii era completat din vânzarea energiei electrice produse de MGRES. Fără acest lucru, va apărea un deficit bugetar, iar Rusia va trebui să se gândească cum să rezolve această problemă”, a declarat expertul.

În același timp, reluarea livrărilor de gaze rusești nu va rezolva problema în ansamblu, a subliniat Andrei Curăraru, explicând că această criză este una repetitivă și că Rusia poate folosi acest mecanism de presiune din nou și din nou.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: