NewsMaker

UPDATE 13 partide au semnat pactul „Pentru Europa”: cine a reprezentat guvernarea și care formațiune a lipsit de la eveniment 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și alte 11 formațiuni politice au semnat pactul „Pentru Europa”, pe 26 mai, în timpul unui eveniment solemn desfășurat la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Deși s-a anunțat că pactul a fost semnat în total de 13 partide, și-au depus semnătura în timpul evenimentului oficial 12 formațiuni. Au lipsit de la ceremonie reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. 

UPDATE (19:40) Contactat de NM, președintele Platformei DA Dinu Plîngău a precizat că „PLDM a parafat” pactul, deși niciun reprezentant al formațiunii nu a venit la eveniment.

„Ne-au anunțat că vor semna încă o dată după eveniment”, a precizat Plîngău.

Totodată, „Pactul pentru Europa” a fost semnat de către reprezentanta AUR Moldova, Veronica Pascal.

Știre inițială

Pe 26 mai a avut o ceremonie oficială unde reprezentanții Ligii Orașelor și Comunelor, Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Social Democrat European, Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidului Național Liberal, Partidului Verde Ecologist din Moldova, Partidului Puterea Oamenilor, Partidului Voința Poporului, Partidului Mișcarea Alternativă Națională, Platformei Demnitate și Adevăr și Partidului Schimbării au semnat pactul „Pentru Europa”.

Co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor Alexandru Bujorean a spus că „această zi va fi reamintită peste ani ca o zi a unității”. „Suntem foarte diferiți ca și partide politice. (…) Faptul că ne-am convocat în această sală dă dovadă de înțelepciune și maturitate politică”, a menționat Bujorean.

Deputatul neafiliat Gaik Vartanean, membru al biroului politic al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a declarat că „acest pact semnat nu înseamnă din partea MAN susținerea a unui partid, a unui candidat, dar este pentru o idee națională de integrare europeană la care avem foarte mult de lucrat”.

Din partea PAS a venit să semneze pactul secretarul general al formațiunii Artur Mija. „Pentru noi aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv de țară, care ne va ajuta să livrăm pace și bunăstare pentru cetățeni și mediul de afaceri. (…) Semnarea acestui pact este un eveniment important, dar este mult mai important să acționăm, să promovăm aderarea europeană, să explicăm oamenilor procesul de aderare și beneficiile individuale ale fiecărui cetățean. PAS semnează astăzi pactul „Pentru Europa” și ne exprimăm convingerea că acest eveniment este doar primul dintr-o serie de acțiuni consecvente, dezinteresate de a oferi cetățenilor Republicii Moldova o viață mai bună aici, acasă, în Moldova europeană”, a comunicat Mija.

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău a spus că „este unul din puținele momente când clasa politică de la Chișinău se unește pentru ceva și nu împotriva cuiva”.

Din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, pactul a fost semnat de către președintele Igor Munteanu, din partea Partidului Schimbării de către liderul Ștefan Gligor, de la Partidul Social Democrat European a venit Ion Sula, de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – vicepreședintele Fadei Nagacevschi, de la Partidul Național Liberal – liderul Mihai Severovan, de la Partidul Verde Ecologist din Moldova – vicepreședintele Anatolie Prohnițchi, de la Partidul Puterea Oamenilor – liderul Ruslan Codreanu și de la Partidul Voința Poporului – liderul Ștefan Urâtu.

Semnatarii pactului „Pentru Europa” își asumă „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația „de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”, „condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”.

La evenimentul solemn au fost prezenți ambasadorul României în Republica Moldova Cristian-Leon Țurcanu și Marko Șevcenco. Menționăm, în martie curent, președinte Ucrainei Vladimir Zelenski l-a rechemat din post pe ambasadorul ucrainean în Republica Moldova, Marko Șevcenko. S-a anunțat că ex-secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei Alexei Danilov va fi noul ambasador în Republica Moldova.

Pactul „Pentru Europa” a fost formulat de blocul „Împreună” – din care fac parte Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Pe 24 mai, blocul anunța că pactul va fi semnat de către 13 partide printre care PAS, PLDM și MAN. Detalii AICI.

***

Amintim, în decembrie 2023, Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare.  În februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, a aderat la cele 3 partide. Pe 14 aprilie 2024, cele patru partide au declarat că vor merge cu o singură denumire și au anunțat despre formarea blocului „Împreună”. Partidele au anunțat și despre un pact „Pentru Europa” – un document ce va fi propus spre semnare inclusiv partidelor politice. Precizăm, la evenimentul de lansare a blocului „Împreună” au fost prezenți inclusiv foștii deputați Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Codul Parlamentului abordează traseismul politic. Asta-i deranjează”. Grosu, despre sesizările opoziției

Opoziției nu îi place că proiectul noului Cod al Parlamentului privind organizarea și funcționarea abordează foarte serios problema traseismului politic. Declarația a fost făcută pe 9 aprilie de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în reacție la adresarea comună a liderilor fracțiunilor de opoziție către Consiliul Europei, Comisia de la Veneția și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, în contextul propunerii PAS de a modifica Codul Parlamentului. Grosu a respins declarația opoziției că, prin modificări, se încearcă limitarea dreptului opoziției la exprimare.

Grosu a spus că a văzut adresarea comună a opoziției. „Am citit. (…) N-am văzut niciun argument concret ce nu le place sau ce nu-i aranjează. (…) Au fost discuții suficiente înainte de a fi înregistrat proiectul codului. Am decis să-l înregistrăm. L-am înregistrat. Îl vom traduce în engleză. Îl vom expedia Comisiei de la Veneția și vom purcede la procedura parlamentară. Ceea ce nu le place lor, intuim noi, dar nu pun mâna în foc: codul abordează foarte serios problema traseismului politic. Iată asta, cred eu, uitându-mă la traseele politice pe care mulți din ei le-au avut în viața lor politică, asta-i deranjează”, a spus președintele Parlamentului, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Solicitat să comenteze declarația opoziției că, prin modificări, se încearcă limitarea dreptului lor la exprimare, Grosu a spus: „Nu, domnule, dacă nu se mai exprimă și ei… Ați văzut ședințe interminabile, discuții și așa mai departe. Eu le recomand să studieze practica parlamentelor țărilor membre ale Uniunii Europene. Eu chiar am rugat colegii să facă un studiu comparativ, a felului cum decurg dezbaterile, dezbaterea moțiunilor și așa mai departe. Chiar o să facem un studiu comparat și o să alegem modalitatea cea mai bună”.

***

Amintim că, pe 7 aprilie, deputatul socialist Igor Dodon a anunțat că liderii fracțiunilor de opoziție din Parlamentul au transmis o adresare comună secretarului general al Consiliului Europei, președintelui Comisiei de la Veneția și șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, în legătură cu inițierea, de către PAS, a unor modificări care reglementează statutul și conduita deputatului, precum și legislația privind organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova. Dodon a spus că aceste inițiative „limitează drepturile deputaților și contravin Constituției și standardelor europene”.

Menționăm că proiectul noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului introduce o serie de modificări față de regulamentul actual, în vigoare din 1996. Una dintre noutăți vizează traseismul politic: documentul interzice schimbarea configurației politice a Parlamentului pe parcursul unei legislaturi și constituirea de fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament prin scrutin electoral sau care au fost interzise ori declarate neconstituționale. De asemenea, proiectul propune examinarea în mod prioritar a proiectelor care transpun legislația europeană. Documentul a fost consultat public în perioada 23–27 martie cu fracțiunile parlamentare și cu societatea civilă. După înregistrare, urmează consultări publice suplimentare, separate pe capitole. Se examinează și posibilitatea comasării, în a doua lectură, cu proiectul privind statutul, conduita și etica deputatului.

Totodată, proiectul de regulament al Parlamentului introduce o serie de modificări privind comportamentul deputaților și sancțiunile aplicabile acestora. Una dintre principalele noutăți este crearea unei Comisii de etică, care va examina comportamentele „degradante” ale deputaților și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea situației. Proiectul prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor: președintele ședinței poate întrerupe transmisia în direct sau chiar suspenda ședința dacă un deputat folosește un limbaj calomnios, rasist sau xenofob ori perturbă dezbaterile. De asemenea, deputații pot fi excluși din delegațiile parlamentare internaționale. Documentul reglementează și condițiile în care mandatul unui deputat poate fi ridicat forțat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: