NewsMaker

UPDATE 13 partide au semnat pactul „Pentru Europa”: cine a reprezentat guvernarea și care formațiune a lipsit de la eveniment 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și alte 11 formațiuni politice au semnat pactul „Pentru Europa”, pe 26 mai, în timpul unui eveniment solemn desfășurat la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Deși s-a anunțat că pactul a fost semnat în total de 13 partide, și-au depus semnătura în timpul evenimentului oficial 12 formațiuni. Au lipsit de la ceremonie reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. 

UPDATE (19:40) Contactat de NM, președintele Platformei DA Dinu Plîngău a precizat că „PLDM a parafat” pactul, deși niciun reprezentant al formațiunii nu a venit la eveniment.

„Ne-au anunțat că vor semna încă o dată după eveniment”, a precizat Plîngău.

Totodată, „Pactul pentru Europa” a fost semnat de către reprezentanta AUR Moldova, Veronica Pascal.

Știre inițială

Pe 26 mai a avut o ceremonie oficială unde reprezentanții Ligii Orașelor și Comunelor, Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Social Democrat European, Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidului Național Liberal, Partidului Verde Ecologist din Moldova, Partidului Puterea Oamenilor, Partidului Voința Poporului, Partidului Mișcarea Alternativă Națională, Platformei Demnitate și Adevăr și Partidului Schimbării au semnat pactul „Pentru Europa”.

Co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor Alexandru Bujorean a spus că „această zi va fi reamintită peste ani ca o zi a unității”. „Suntem foarte diferiți ca și partide politice. (…) Faptul că ne-am convocat în această sală dă dovadă de înțelepciune și maturitate politică”, a menționat Bujorean.

Deputatul neafiliat Gaik Vartanean, membru al biroului politic al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a declarat că „acest pact semnat nu înseamnă din partea MAN susținerea a unui partid, a unui candidat, dar este pentru o idee națională de integrare europeană la care avem foarte mult de lucrat”.

Din partea PAS a venit să semneze pactul secretarul general al formațiunii Artur Mija. „Pentru noi aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv de țară, care ne va ajuta să livrăm pace și bunăstare pentru cetățeni și mediul de afaceri. (…) Semnarea acestui pact este un eveniment important, dar este mult mai important să acționăm, să promovăm aderarea europeană, să explicăm oamenilor procesul de aderare și beneficiile individuale ale fiecărui cetățean. PAS semnează astăzi pactul „Pentru Europa” și ne exprimăm convingerea că acest eveniment este doar primul dintr-o serie de acțiuni consecvente, dezinteresate de a oferi cetățenilor Republicii Moldova o viață mai bună aici, acasă, în Moldova europeană”, a comunicat Mija.

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău a spus că „este unul din puținele momente când clasa politică de la Chișinău se unește pentru ceva și nu împotriva cuiva”.

Din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, pactul a fost semnat de către președintele Igor Munteanu, din partea Partidului Schimbării de către liderul Ștefan Gligor, de la Partidul Social Democrat European a venit Ion Sula, de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – vicepreședintele Fadei Nagacevschi, de la Partidul Național Liberal – liderul Mihai Severovan, de la Partidul Verde Ecologist din Moldova – vicepreședintele Anatolie Prohnițchi, de la Partidul Puterea Oamenilor – liderul Ruslan Codreanu și de la Partidul Voința Poporului – liderul Ștefan Urâtu.

Semnatarii pactului „Pentru Europa” își asumă „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația „de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”, „condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”.

La evenimentul solemn au fost prezenți ambasadorul României în Republica Moldova Cristian-Leon Țurcanu și Marko Șevcenco. Menționăm, în martie curent, președinte Ucrainei Vladimir Zelenski l-a rechemat din post pe ambasadorul ucrainean în Republica Moldova, Marko Șevcenko. S-a anunțat că ex-secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei Alexei Danilov va fi noul ambasador în Republica Moldova.

Pactul „Pentru Europa” a fost formulat de blocul „Împreună” – din care fac parte Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Pe 24 mai, blocul anunța că pactul va fi semnat de către 13 partide printre care PAS, PLDM și MAN. Detalii AICI.

***

Amintim, în decembrie 2023, Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare.  În februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, a aderat la cele 3 partide. Pe 14 aprilie 2024, cele patru partide au declarat că vor merge cu o singură denumire și au anunțat despre formarea blocului „Împreună”. Partidele au anunțat și despre un pact „Pentru Europa” – un document ce va fi propus spre semnare inclusiv partidelor politice. Precizăm, la evenimentul de lansare a blocului „Împreună” au fost prezenți inclusiv foștii deputați Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Ion Ceban privind interdicția în Schengen: „Președintele României nu are datorii față de mine”

Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România. Declarațiile au fost făcute de șefa statului într-un interviu pentru NewsMaker.

„Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis”, a declarat președinta.

Întrebată cine sunt celelalte două persoane vizate de interdicție, președinta a explicat că nu a fost notificată, precizând că „procedura nu presupune ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta”.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Pe 10 iulie, Ion Ceban a declarat că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: