Politică

UPDATE 13 partide au semnat pactul „Pentru Europa”: cine a reprezentat guvernarea și care formațiune a lipsit de la eveniment

Mihaela Conovali
| 26 mai, 2024
14:09

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și alte 11 formațiuni politice au semnat pactul „Pentru Europa”, pe 26 mai, în timpul unui eveniment solemn desfășurat la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Deși s-a anunțat că pactul a fost semnat în total de 13 partide, și-au depus semnătura în timpul evenimentului oficial 12 formațiuni. Au lipsit de la ceremonie reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat.

UPDATE (19:40) Contactat de NM, președintele Platformei DA Dinu Plîngău a precizat că „PLDM a parafat” pactul, deși niciun reprezentant al formațiunii nu a venit la eveniment.

„Ne-au anunțat că vor semna încă o dată după eveniment”, a precizat Plîngău.

Totodată, „Pactul pentru Europa” a fost semnat de către reprezentanta AUR Moldova, Veronica Pascal.

Știre inițială

Pe 26 mai a avut o ceremonie oficială unde reprezentanții Ligii Orașelor și Comunelor, Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Social Democrat European, Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidului Național Liberal, Partidului Verde Ecologist din Moldova, Partidului Puterea Oamenilor, Partidului Voința Poporului, Partidului Mișcarea Alternativă Națională, Platformei Demnitate și Adevăr și Partidului Schimbării au semnat pactul „Pentru Europa”.

Co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor Alexandru Bujorean a spus că „această zi va fi reamintită peste ani ca o zi a unității”. „Suntem foarte diferiți ca și partide politice. (…) Faptul că ne-am convocat în această sală dă dovadă de înțelepciune și maturitate politică”, a menționat Bujorean.

Deputatul neafiliat Gaik Vartanean, membru al biroului politic al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a declarat că „acest pact semnat nu înseamnă din partea MAN susținerea a unui partid, a unui candidat, dar este pentru o idee națională de integrare europeană la care avem foarte mult de lucrat”.

Din partea PAS a venit să semneze pactul secretarul general al formațiunii Artur Mija. „Pentru noi aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv de țară, care ne va ajuta să livrăm pace și bunăstare pentru cetățeni și mediul de afaceri. (…) Semnarea acestui pact este un eveniment important, dar este mult mai important să acționăm, să promovăm aderarea europeană, să explicăm oamenilor procesul de aderare și beneficiile individuale ale fiecărui cetățean. PAS semnează astăzi pactul „Pentru Europa” și ne exprimăm convingerea că acest eveniment este doar primul dintr-o serie de acțiuni consecvente, dezinteresate de a oferi cetățenilor Republicii Moldova o viață mai bună aici, acasă, în Moldova europeană”, a comunicat Mija.

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău a spus că „este unul din puținele momente când clasa politică de la Chișinău se unește pentru ceva și nu împotriva cuiva”.

Din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, pactul a fost semnat de către președintele Igor Munteanu, din partea Partidului Schimbării de către liderul Ștefan Gligor, de la Partidul Social Democrat European a venit Ion Sula, de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – vicepreședintele Fadei Nagacevschi, de la Partidul Național Liberal – liderul Mihai Severovan, de la Partidul Verde Ecologist din Moldova – vicepreședintele Anatolie Prohnițchi, de la Partidul Puterea Oamenilor – liderul Ruslan Codreanu și de la Partidul Voința Poporului – liderul Ștefan Urâtu.

Semnatarii pactului „Pentru Europa” își asumă „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația „de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”, „condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”.

La evenimentul solemn au fost prezenți ambasadorul României în Republica Moldova Cristian-Leon Țurcanu și Marko Șevcenco. Menționăm, în martie curent, președinte Ucrainei Vladimir Zelenski l-a rechemat din post pe ambasadorul ucrainean în Republica Moldova, Marko Șevcenko. S-a anunțat că ex-secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei Alexei Danilov va fi noul ambasador în Republica Moldova.

Pactul „Pentru Europa” a fost formulat de blocul „Împreună” – din care fac parte Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Pe 24 mai, blocul anunța că pactul va fi semnat de către 13 partide printre care PAS, PLDM și MAN. Detalii AICI.

***

Amintim, în decembrie 2023, Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare. În februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, a aderat la cele 3 partide. Pe 14 aprilie 2024, cele patru partide au declarat că vor merge cu o singură denumire și au anunțat despre formarea blocului „Împreună”. Partidele au anunțat și despre un pact „Pentru Europa” – un document ce va fi propus spre semnare inclusiv partidelor politice. Precizăm, la evenimentul de lansare a blocului „Împreună” au fost prezenți inclusiv foștii deputați Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

26 mai, Artur Mija, duminică, man, pactul pentru Europa, PAS, pldm, semnare, top

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.