NewsMaker

UPDATE 13 partide au semnat pactul „Pentru Europa”: cine a reprezentat guvernarea și care formațiune a lipsit de la eveniment 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și alte 11 formațiuni politice au semnat pactul „Pentru Europa”, pe 26 mai, în timpul unui eveniment solemn desfășurat la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Deși s-a anunțat că pactul a fost semnat în total de 13 partide, și-au depus semnătura în timpul evenimentului oficial 12 formațiuni. Au lipsit de la ceremonie reprezentanții Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. 

UPDATE (19:40) Contactat de NM, președintele Platformei DA Dinu Plîngău a precizat că „PLDM a parafat” pactul, deși niciun reprezentant al formațiunii nu a venit la eveniment.

„Ne-au anunțat că vor semna încă o dată după eveniment”, a precizat Plîngău.

Totodată, „Pactul pentru Europa” a fost semnat de către reprezentanta AUR Moldova, Veronica Pascal.

Știre inițială

Pe 26 mai a avut o ceremonie oficială unde reprezentanții Ligii Orașelor și Comunelor, Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidul Social Democrat European, Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidului Național Liberal, Partidului Verde Ecologist din Moldova, Partidului Puterea Oamenilor, Partidului Voința Poporului, Partidului Mișcarea Alternativă Națională, Platformei Demnitate și Adevăr și Partidului Schimbării au semnat pactul „Pentru Europa”.

Co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor Alexandru Bujorean a spus că „această zi va fi reamintită peste ani ca o zi a unității”. „Suntem foarte diferiți ca și partide politice. (…) Faptul că ne-am convocat în această sală dă dovadă de înțelepciune și maturitate politică”, a menționat Bujorean.

Deputatul neafiliat Gaik Vartanean, membru al biroului politic al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a declarat că „acest pact semnat nu înseamnă din partea MAN susținerea a unui partid, a unui candidat, dar este pentru o idee națională de integrare europeană la care avem foarte mult de lucrat”.

Din partea PAS a venit să semneze pactul secretarul general al formațiunii Artur Mija. „Pentru noi aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv de țară, care ne va ajuta să livrăm pace și bunăstare pentru cetățeni și mediul de afaceri. (…) Semnarea acestui pact este un eveniment important, dar este mult mai important să acționăm, să promovăm aderarea europeană, să explicăm oamenilor procesul de aderare și beneficiile individuale ale fiecărui cetățean. PAS semnează astăzi pactul „Pentru Europa” și ne exprimăm convingerea că acest eveniment este doar primul dintr-o serie de acțiuni consecvente, dezinteresate de a oferi cetățenilor Republicii Moldova o viață mai bună aici, acasă, în Moldova europeană”, a comunicat Mija.

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău a spus că „este unul din puținele momente când clasa politică de la Chișinău se unește pentru ceva și nu împotriva cuiva”.

Din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, pactul a fost semnat de către președintele Igor Munteanu, din partea Partidului Schimbării de către liderul Ștefan Gligor, de la Partidul Social Democrat European a venit Ion Sula, de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – vicepreședintele Fadei Nagacevschi, de la Partidul Național Liberal – liderul Mihai Severovan, de la Partidul Verde Ecologist din Moldova – vicepreședintele Anatolie Prohnițchi, de la Partidul Puterea Oamenilor – liderul Ruslan Codreanu și de la Partidul Voința Poporului – liderul Ștefan Urâtu.

Semnatarii pactului „Pentru Europa” își asumă „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația „de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”, „condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”.

La evenimentul solemn au fost prezenți ambasadorul României în Republica Moldova Cristian-Leon Țurcanu și Marko Șevcenco. Menționăm, în martie curent, președinte Ucrainei Vladimir Zelenski l-a rechemat din post pe ambasadorul ucrainean în Republica Moldova, Marko Șevcenko. S-a anunțat că ex-secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei Alexei Danilov va fi noul ambasador în Republica Moldova.

Pactul „Pentru Europa” a fost formulat de blocul „Împreună” – din care fac parte Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Pe 24 mai, blocul anunța că pactul va fi semnat de către 13 partide printre care PAS, PLDM și MAN. Detalii AICI.

***

Amintim, în decembrie 2023, Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării au anunțat despre formarea unei coaliții de dreapta în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare.  În februarie 2024, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condus de fostul deputat al Platformei DA Igor Munteanu, a aderat la cele 3 partide. Pe 14 aprilie 2024, cele patru partide au declarat că vor merge cu o singură denumire și au anunțat despre formarea blocului „Împreună”. Partidele au anunțat și despre un pact „Pentru Europa” – un document ce va fi propus spre semnare inclusiv partidelor politice. Precizăm, la evenimentul de lansare a blocului „Împreună” au fost prezenți inclusiv foștii deputați Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, Dorin Junghietu, a picat. Dezbaterile au durat mai bine de 6 ore

Moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, Dorin Junghietu, a picat. Doar 38 de deputați au votat în favoarea demiterii ministrului. Moțiunea de cenzură a fost înaintată la ședința Parlamentului din 19 februarie de către 42 de deputați din opoziție, nemulțumiți de starea lucrurilor în domeniul energetic, inclusiv de tarifele mari la gaz și facturi.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a ieșit la raport în fața deputaților pe 19 februarie, după ce opoziția a înaintat o moțiune simplă împotriva politicilor din domeniu. Oficialul a spus că Moldova se confruntă cu „succesiune de crize”, amplificate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene, cu „consecințe directe asupra Republicii Moldova”. Ministerul insistă pe cele trei mari proiecte de infrastructură de interconectare cu România, pentru a evita situații de black-out.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că energia, în special gazul, a fost folosită și ca instrument politic. El a menționat că gazele naturale reprezintă doar aproximativ 16% din consumul final de energie al Moldovei, dar unele percepții de criză sunt amplificate pentru a crea panică și nemulțumire în rândul oamenilor.

„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, potrivit lui Junghietu.

Ministrul Energiei a amintit despre back-outul parțial din 31 ianuarie 2026 din cauza pierderii unor conexiuni pe liniile electrice din Ucraina. Sistemul de protecție s-a declanșat și a oprit alimentarea cu energie, iar frecvența în rețeaua națională a scăzut până la 48 Hz. Oficialul a explicat că nu a fost o defecțiune internă, ci efectul războiului din Ucraina.

„Acest episod a demonstrat fără echivoc cât de importante sunt interconecțiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești-Chișinău”, a menționat el.

Pe tema gazelor, ministrul Junghietu a numit „manipulări deliberate” despre speculațiile la tema tarifelor și facturilor. Majoritatea consumatorilor aleg să rămână la furnizorii care aplică tarife reglementate, ceea ce arată că tarifele actuale sunt corecte, după cum a mai explicat Junghietu. Diferențele dintre costul real de import al gazului și cel aplicat în tarif, numite devieri, sunt întotdeauna compensate prin ajustări viitoare ale prețului pentru consumatori.

„Astăzi, tariful la gaze naturale este cu aproximativ 2,15 lei mai mic decât cel anterior, aprobat încă în noiembrie 2024. Energocomul a acumulat devieri pozitive în anii 2025-2026, iar acestea se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici. Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din Republica Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a dovedit a fi una eficientă”, a accentuat oficialul.

Opoziția: Să vă dați demisia de onoare

Deputatul partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că moțiunea depusă de membrii opoziției nu are un caracter politic, ci reprezintă „o factură morală” pe care guvernarea trebuie să o achite pentru promisiunile încălcate în fața cetățenilor. Parlamentarul a subliniat povara financiară pe care o resimt oamenii atunci când achită facturile și a cerut demisia de onoare a ministrului Energiei, Dorin Junghietu.

„Haideți să stingem lumina aici în Parlament, să închidem toate afacerile, să stingem lumina în toate apartamentele, și o să vedeți că o zi întreagă Moldova va fi independentă energetic. Când ieșiți la tribună și vă dați mari specialiști în gaze, mai gândiți-vă la oameni. Și unica șansă demnă a dumneavoastră a fost astăzi să spuneți adevărul, să veniți cu cifre. Dar dumneavoastră asta n-ați făcut. Așa că îmi pare rău că ministerul dumneavoastră a devenit o fabrică de justificări și am să vă rog să vă dați demisia de onoare”, a afirmat Verșinin.

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, ținând Constituția țării în mână, a subliniat că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent pentru toți cetățenii. El a criticat conducerea instituțiilor din domeniul energetic, care „pot da sfaturi despre independența energetică, având salarii de peste 100.000 de lei”.

„Dar întrebarea mea este pentru cei care astăzi au ieșit la tribună și ne-au convins că prețul de 30 de lei sau de 17 lei este mai bun decât un preț ieftin. Pentru că noi stăm astăzi în picioare, nu în genunchi sau pe burtă. Dar familiile falimentate, care nu-și pot plăti salariile și facturile… oamenii care au pensii de 2.000 de lei și facturi de 5.000 de lei și care se gândesc până în vară sau până în toamnă cum să le plătească, v-ați gândit la ei? Dar la economiile lor v-ați gândit?”, a spus Costiuc.

Unul dintre liderii blocului Alternativa și fost premier, Ion Chicu, a atras atenția asupra perioadelor de dependență energetică, menționând că acestea au început în anii ’90, când anumite datorii și scheme au fost create de actori privați și gestionate ulterior de guvernele anterioare, inclusiv prin cedarea controlului asupra Moldovagaz către Gazprom. El a amintit că proiecte precum gazoductul Iași-Ungheni și interconexiunea sudică Vulcănești–Chișinău au fost inițiate anterior și finalizate sau puse în funcțiune abia în 2019–2020.

Chicu a precizat că dependența energetică afectează întreaga economie, nu doar consumatorii casnici, incluzând industria alimentară, construcțiile și procesarea fructelor, care folosesc gaze naturale în producție.

„Cum poți afirma că nu ne pasă de gazele naturale? Pâinea se coace cu ajutorul gazelor, cărămida, toată industria, uscarea fructelor, pe ce funcționează? Pe soare? Pe voi? Pe gaze, oameni buni. De ce? Haideți să ne concentrăm pe viitor, la viziuni de viitor, să lăsăm politica. Și vă rog insistent pe miniștrii din cabinet, când vin aici, să se comporte ca demnitari de stat, să nu uite că parlamentul este ales de oameni, iar voi sunteți puși de partid”, a încheiat Chicu.

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a declarat în luarea sa de cuvânt de la tribuna Parlamentului că situația din sistemul energetic este una „foarte tensionată și instabilă”, cu facturi „exagerate” și „un black-out”. În acest context, parlamentarul a acuzat lipsa de reacție din partea instituțiilor responsabile din domeniul energetic.

„Astăzi, nu discutăm doar despre tarife, discutăm despre capacitatea Ministerului Energiei de a anticipa riscuri, de a coordona instituțiile din domeniu și de a proteja interesul public. Discutăm despre responsabilitatea politică. Nu vorbim despre un incident izolat, ci despre o succesiune de probleme care se leagă între ele. Aceleași reacții tardive, aceeași lipsă de asumare, iar în final, aceleași consecințe. Cetățeanul suportă costul”, a menționat acesta.

Deputatul PSRM, Bogdat Țîrdea, a atras atenția asupra prețului ridicat la gaz în Moldova comparativ cu țările vecine și a criticat politica energetică a autorităților, lipsa de transparență și modul în care sunt stabilite tarifele.

„Priviți la prețurile la gaze, echivalent în lei moldovenești: Moldova – 17 lei, Letonia – 15,90 lei, România – 12,50 lei, Armenia – 6,60 lei, Georgia – 3,50 lei, Belarus – 2,70 lei, Rusia – 1,80. De ce nu publicați prețurile de achiziție la gaze? Dacă totul e corect, totul e frumos, publicați-le”, a comentat Țîrdea.

PAS: Moldova timp de decenii a fost „paralizată strategic”

Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat de la tribuna Parlamentului că situația energetică din Republica Moldova a fost, timp de decenii, „paralizată strategic”, iar dependența de o singură sursă de energie a pus țara într-o poziție vulnerabilă față de presiunile externe și de creșteri bruște de prețuri. Parlamentarul a explicat că discuțiile din ultimii ani s-au concentrat prea mult pe probleme imediate – tarife, crize temporare, facturi – fără a aborda viziunea pe termen lung pentru securitatea energetică a țării și accesul cetățenilor la prețuri rezonabile.

Guvernările de până acum au preferat să ne țină dependenți de o singură țeavă, de o singură sursă, de un singur furnizor care ne-a șantajat ori de câte ori a avut ocazia. Până în 2021 nu s-a bătut un cui pentru a ne lega electric de România sau de Europa. Nu s-a făcut nimic pentru ca soarele și vântul nostru să ne dea lumină în casă. Această inacțiune ne-a costat scump și ne-a ținut pe loc”, a menționat parlamentarul.

Radu Marian a a precizat că doar 25 % din populația țării se încălzește cu gaz, iar tema aceasta  fost principală „sursă de șantaj” a Kremlinului pentru Republica Moldova. 

„Rusia a vrut să creeze percepția că, fără gazele lor, noi vom eșua. Exact același lucru vor să-l transmită și politicienii controlați de Moscova, inclusiv în această sală. Și ce este interesant, că cei care azi aici, din opoziție, ne vorbesc nou despre securitate energetică, au fost cei care au cedat infrastructura de gaze către Federația Rusă, care au cedat infrastructura de kerosen la aeroport către Federația Rusă și, ce a spus și domnul ministru azi, erau gata să vândă, să cedeze activele strategice de energie către Gazprom”, a afirmat parlamentarul.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că obiectivul principal este reducerea dependenței Moldovei de sursele externe care pun în pericol securitatea țării și asigurarea unui preț rezonabil pentru cetățeni. El a explicat că planul pe termen lung se concentrează pe trei direcții: producerea de energie acasă, creșterea interconexiunilor cu vecinii și Europa, și dezvoltarea energiei regenerabile.

***
Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua depusă de opoziția parlamentară în această sesiune. Prima moțiune, îndreptată împotriva ministrei Agriculturii, a eșuat pe 5 februarie. Tot în aceeași zi, deputații au anunțat depunerea unei a treia moțiuni, de data aceasta împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

La ședința Parlamentului din 19 februarie, deputații au anunțat despre o a treia moțiune împtotriva ministrului Apărării Anatolie Nosatîi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: