PROIECT SPECIAL NM
Patriarhul întregului război
Cum Biserica din Moldova servește și prietenește cu Moscova
Cea mai mare organizație religioasă din Moldova – Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) – continuă să facă parte din componența Bisericii Ortodoxe din Rusia (BOR) cu centrul în Moscova și, de facto, se subordonează patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill. De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, patriarhul a susținut de nenumărate ori, deschis, guvernarea rusă și, sub diferite pretexte, a aprobat public agresiunea militară și a chemat cetățenii ruși „să moară pentru patrie”. În același timp, legătura dintre Mitropolia Moldovei cu Moscova nu a fost întreruptă: mitropolitul merge în capitala rusă, iar recent a primit chiar o nouă decorație din mâinile patriarhului.

NM a clarificat, în acest proiect special, cum se corelează totuși poziția bisericii moldovenești față de războiul din Ucraina cu Moscova, este oare capabilă biserica să mai influențeze opinia populației Moldovei și cum folosește ea această resursă.
Capitolul 1. Ce interacțiune există între BOR și BOM?
Un ciob al imperiilor

Ortodoxia în Moldova a moștenit legătura strânsă cu biserica rusă de la două imperii. În anul 1812, teritoriul Moldovei de astăzi a fost inclus în componența Imperiului Rus, devenind gubernia Basarabia. După aceasta, o nouă entitate teritorial-administrativă a apărut și în Biserica Ortodoxă Rusă – eparhia de Chișinău.

Biserica locală a rămas în componența BOR până în anul 1918. Atunci, după Unirea României, eparhia Chișinău a fost transmisă Bisericii Ortodoxe Române. Însă în anul 1944, imediat după formarea RSSM, eparhia de Chișinău a completat din nou BOR și rămâne până astăzi în componența acesteia.

Din perioada Uniunii Sovietice, statutul bisericii moldovenești s-a schimbat o singură dată. În anul 1992, după ce Moldova și-a declarat independența, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a anunțat Biserica Ortodoxă din Moldova parte autocefală a BOR.
Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, Chișinău. Foto: Olga Gnatсova / NewsMaker
Aceasta funcționează în baza tomos-ului (decret bisericesc. – NM), semnat în anul 1994 de către patriarhul Alexei II. În document se menționează faptul că BOM este autonomă în ceea ce privește chestiunile ecleziastico-administrative, ecleziastico-economice, ecleziastico-educaționale și ecleziastice civile, rămânând în același timp sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.
Как это устроено?

Аналогичный статус самоуправляемой церкви в составе РПЦ есть еще у двух митрополий – Латвийской и Эстонской православных церквей. Так же живет и Русская Православная церковь заграницей. Но она, в отличие от других, не очерчена определенной территорией и включает приходы и храмы, разбросанные по всему миру.

В Уставе РПЦ об устройстве самоуправляемых церквей сказано так:

  • Их жизнь основана на томосе, выданном патриархом, и Уставе РПЦ;
  • Органы церковной власти и управления – это местные Собор и Синод, где председательствует митрополит;
  • Митрополитом может стать только один из кандидатов, одобренных патриархом, и после его утверждения.

Patriarhul este obligat să aibă grijă de toate bisericile care aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse: el trebuie să asigure executarea deciziilor Soborurilor și ale Sinodului marii biserici, înlocuiește la timp preoții de rang înalt și nu numai. Totodată, el trebuie „să mențină unitatea ierarhiei” BOR și chiar să ofere mitropoliților „sfaturi frățești atât referitoare la viața personală a acestora, cât și la îndeplinirea obligațiilor arhipastorale”. În cazul „lipsei de înțelegere” față de sfaturile sale, patriarhul se poate solicita sancțiuni din partea Sinodului.

Apropo, în componența Sfântului Sinod comun pentru BOR intră și liderul bisericii din Moldova, mitropolitul Vladimir (Nicolai Cantarean), care este acum unul dintre cei mai vechi membri ai acestuia. În virtutea gradului său, în anii 2015-2021, acesta a fost parohul bisericii Preasfintei Fecioare de la Moscova, pe lângă care a funcționat reprezentanța Mitropoliei Chișinău-Moldova. Din anul 2021, reprezentanța s-a transferat în Biserica Sfânta Treime din Konikovo și el a devenit paroh acolo.

Victor Josu, politolog și redactor-șef al portalului ortodox Traditia.md susține că structura actuală a BOR nu înseamnă că bisericile locale și, cu atât mai mult, cele autocefale nu pot avea păreri diferite de cele ale patriarhului.
Clopotnița Catedralei Nașterea Domnului, Chișinău. Foto: Andrei Mardari / NewsMaker
„În ceea ce privește legătura canonică [a patriarhiei și a bisericilor autocefale], aceasta se referă exclusiv la regulile și normele bisericilor și vizează dogmatica, hirotonirea episcopilor. Dar în toate celelalte cazuri, BOM are o autonomie totală, inclusiv în ceea ce ține de interacțiunea cu statul, estimarea a ceea ce se întâmplă în societate. Patriarhia Moscovei nu a intervenit și nu intervine în toate acestea”.

Victor Josu,
Politolog și redactorul-șef al portalului ortodox Traditia.md
Opinia conducerii BOR însă „nu influențează” bisericile locale cu totul diferit. Dar despre aceasta, mai târziu.
Capitolul 2. Ce crede BOR despre război?
Poziția oficială a conducerii BOR a devenit cunoscută chiar în primele săptămâni ale războiului. Iar patriarhul Moscovei și întregii Rusii Kirill (Vladimir Gundeaev) a fost portavocea în acest sens.
24 februarie
Patriarhul Kirill cheamă „toate părțile conflictului să facă tot posibilul pentru a evita victimele în rândul populației civile”.

El face apel să se acorde orice ajutor tuturor celor care au fost afectați. Și adaugă imediat că poporul rus și cel ucrainean „au o istorie multiseculară comună, care datează încă din perioada Sfântului kneaz Vladimir, Luminătorul Rusiei”.

„Fac apel către întreaga Biserică Ortodoxă Rusă să se roage fierbinte pentru reinstaurarea rapidă a păcii”.
27 februarie
Patriarhul iarăși face apel să ne rugăm pentru pace, dar adaugă:

„Nu dea Domnul ca situația politică actuală din Ucraina frățească ce ne este apropiată să aibă ca scop victoria forțelor malefice, care au luptat întotdeauna împotriva unității Rusiei și Bisericii Ruse”.

Și imediat repetă tezele guvernării ruse despre faptul că Ucraina este parte a „pământului rusesc”.

„Fie ca Dumnezeu să apere pământul rusesc. Când zic „rusesc”, folosesc vechea expresie din „Povestiri din anii trecuți” – „De unde a pornit pământul rusesc”. Pământul din care acum face parte și Rusia, și Ucraina, și Belarus, și alte neamuri și popoare. Dumnezeu să păzească pământul rusesc de dușmanii din afară, de atmosfera din interior, pentru a consolida unitatea Bisericii noastre și, prin mila Domnului, toate ispitele, , provocările să dispară și pentru ca poporul nostru evlavios din Ucraina să se poată bucura de pace și liniște. Pentru aceasta ne rugăm astăzi”.
6 martie
La o nouă predică de duminică, patriarhul a vorbit mult despre Donbass, repetând din nou una dintre principalele poteci ale propagandei rusești despre „8 ani”. Și sugerează că „se fac încercări de a impune” acestei regiuni a Ucrainei niște valori „dăunătoare”.

„De opt ani se fac încercări de a distruge ceea ce există în Donbass. Iar în Donbass există respingere, respingerea principială a așa-numitelor valori propuse astăzi de cei care pretind la guvernarea mondială. Astăzi, există un astfel de test de loialitate față de această guvernare, un oarecare permis în acea lume „fericită”, o lume a consumului în exces, o lume a „libertății” vizibile. Dar știți ce fel de test e acesta? Testul este foarte simplu și, în același timp, îngrozitor – paradele gay. Anume cerințele față de mulți de a organiza parade gay constituie testul de loialitate față lumea cea mai puternică; și noi știm că dacă unii oameni sau țări care resping respectivele cerințe, nu intră în această lume, devin străine pentru ea”.
16 martie
Patriarhul Kiriil vorbește cu Papa Francisc de la Roma. Mai târziu, într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, Papa de la Roma menționează că a ascultat o lecție de 20 de minute a patriarhului despre cauzele invaziei Rusiei în Ucraina. Francisc l-a îndemnat pe Kirill să nu cadă până la nivelul „altarnicului putinist”. Cei de la patriarhia Moscovei și-au exprimat regretul că Papa Francisc a ales o tonalitate incorectă pentru a transmite conținutul discuției.
25 septembrie
Peste câteva zile de la anunțarea mobilizării parțiale în Rusia, patriarhul ține o predică în care, de facto, promite iertarea păcatelor celor care au plecat să lupte. Și egalează cu sacrificiul moartea pentru îndeplinirea „datoriei”.

„Biserica conștientizează faptul că dacă cineva, mânat de simțul datoriei, de necesitatea de a-și executa jurământul, rămâne fidel menirii sale și merge să îndeplinească ceea ce îi dictează datoria; și dacă în îndeplinirea acestei datorii un om moare, cu siguranță, el comite un act egal cu sacrificiul. El se jertfește pentru alții. Și de aceea credem că acest sacrificiu spală toate păcatele pe care omul le-a înfăptuit”.
6 octombrie
La 7 octombrie, Putin împlinește 70 de ani. Înainte de aceasta, patriarhul Kirill îndeamnă clericii și credincioșii să se roage pentru sănătatea președintelui FR. În aceste zile, în Lavra Sfântului Serghie, corul intonează „Mulți ani trăiască!” pentru patriarhul Kirill și președintele rus.
24 februarie
Patriarhul Kirill cheamă „toate părțile conflictului să facă tot posibilul pentru a evita victimele în rândul populației civile”.

El face apel să se acorde orice ajutor tuturor celor care au fost afectați. Și adaugă imediat că poporul rus și cel ucrainean „au o istorie multiseculară comună, care datează încă din perioada Sfântului kneaz Vladimir, Luminătorul Rusiei”.

„Fac apel către întreaga Biserică Ortodoxă Rusă să se roage fierbinte pentru reinstaurarea rapidă a păcii”.
27 februarie
Patriarhul iarăși face apel să ne rugăm pentru pace, dar adaugă:

„Nu dea Domnul ca situația politică actuală din Ucraina frățească ce ne este apropiată să aibă ca scop victoria forțelor malefice, care au luptat întotdeauna împotriva unității Rusiei și Bisericii Ruse”.

Și imediat repetă tezele guvernării ruse despre faptul că Ucraina este parte a „pământului rusesc”.

„Fie ca Dumnezeu să apere pământul rusesc. Când zic „rusesc”, folosesc vechea expresie din „Povestiri din anii trecuți” – „De unde a pornit pământul rusesc”. Pământul din care acum face parte și Rusia, și Ucraina, și Belarus, și alte neamuri și popoare. Dumnezeu să păzească pământul rusesc de dușmanii din afară, de atmosfera din interior, pentru a consolida unitatea Bisericii noastre și, prin mila Domnului, toate ispitele, , provocările să dispară și pentru ca poporul nostru evlavios din Ucraina să se poată bucura de pace și liniște. Pentru aceasta ne rugăm astăzi”.
6 martie
La o nouă predică de duminică, patriarhul a vorbit mult despre Donbass, repetând din nou una dintre principalele poteci ale propagandei rusești despre „8 ani”. Și sugerează că „se fac încercări de a impune” acestei regiuni a Ucrainei niște valori „dăunătoare”.

„De opt ani se fac încercări de a distruge ceea ce există în Donbass. Iar în Donbass există respingere, respingerea principială a așa-numitelor valori propuse astăzi de cei care pretind la guvernarea mondială. Astăzi, există un astfel de test de loialitate față de această guvernare, un oarecare permis în acea lume „fericită”, o lume a consumului în exces, o lume a „libertății” vizibile. Dar știți ce fel de test e acesta? Testul este foarte simplu și, în același timp, îngrozitor – paradele gay. Anume cerințele față de mulți de a organiza parade gay constituie testul de loialitate față lumea cea mai puternică; și noi știm că dacă unii oameni sau țări care resping respectivele cerințe, nu intră în această lume, devin străine pentru ea”.
16 martie
Patriarhul Kiriil vorbește cu Papa Francisc de la Roma. Mai târziu, într-un interviu pentru ziarul italian Corriere della Sera, Papa de la Roma menționează că a ascultat o lecție de 20 de minute a patriarhului despre cauzele invaziei Rusiei în Ucraina. Francisc l-a îndemnat pe Kirill să nu cadă până la nivelul „altarnicului putinist”. Cei de la patriarhia Moscovei și-au exprimat regretul că Papa Francisc a ales o tonalitate incorectă pentru a transmite conținutul discuției.
25 septembrie
Peste câteva zile de la anunțarea mobilizării parțiale în Rusia, patriarhul ține o predică în care, de facto, promite iertarea păcatelor celor care au plecat să lupte. Și egalează cu sacrificiul moartea pentru îndeplinirea „datoriei”.

„Biserica conștientizează faptul că dacă cineva, mânat de simțul datoriei, de necesitatea de a-și executa jurământul, rămâne fidel menirii sale și merge să îndeplinească ceea ce îi dictează datoria; și dacă în îndeplinirea acestei datorii un om moare, cu siguranță, el comite un act egal cu sacrificiul. El se jertfește pentru alții. Și de aceea credem că acest sacrificiu spală toate păcatele pe care omul le-a înfăptuit”.
6 octombrie
La 7 octombrie, Putin împlinește 70 de ani. Înainte de aceasta, patriarhul Kirill îndeamnă clericii și credincioșii să se roage pentru sănătatea președintelui FR. În aceste zile, în Lavra Sfântului Serghie, corul intonează „Mulți ani trăiască!” pentru patriarhul Kirill și președintele rus.
Ar trebui de menționat faptul că o parte dintre clericii Bisericii Ortodoxe Ruse nu au fost de acord imediat cu viziunile patriarhului. La 1 martie, în spațiul virtual a apărut o adresare colectivă a clericilor de a înceta imediat „războiul fratricid din Ucraina”. Aceștia au chemat părțile la împăcare și la încetarea focului. Până la 12 decembrie, 293 de slujitori ai bisericii au semnat acest document. Printre aceștia au fost și dintre cei care slujesc în Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei. În același timp, menționăm că doar pe teritoriul Rusiei slujesc peste 20 mii de preoți ortodocși.

Vahtang Kippidze, vicepreședintele Departamentului sinodal pentru relațiile Busericii cu publicul și mass-media al Patriarhiei de la Moscova, a spus că declarația anti-război a clericilor este o tentativă „de a introduce în curtea bisericii o situație de conflict care nu are nicio legătură cu biserica:

„Biserica nu va fi parte a opoziției politice, deoarece Biserica este în afara politicii, este de partea poporului, este de partea celor cărora trebuie să le dea hrană pastorală, iar militarii nu ocupă ultimul loc printre acești oameni”.
Capitolul 3. Cum în BOM (nu) se vorbește despre război și despre rolul Rusiei?
În Moldova, la fel ca și în Ucraina, există două mitropolii: Biserica Ortodoxă din Moldova, care se află sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei (BOM) și Mitropolia Basarabiei, care se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Română.

BOM este cea mai mare, fiind constituită din 1231 de de parohii, fără a lua în calcul numeroasele mănăstiri. Mitropolia Moldovei a reacționat într-un mod ambiguu în cazul războiului din Ucraina: pe de o parte, prin apeluri la pace și sprijin pentru refugiați, pe de altă parte – printr-o tăcere îndelungată despre cine totuși a declanșat acest război.
24 februarie
Mitropolitul Vladimir cheamă credincioșii să se roage pentru înțelegerea reciprocă între popoare în legătură cu atacurile cu rachete asupra Ucrainei. Însă Rusia și armata rusă nu sunt menționate deloc înprimul mesaj al mitropolitului.

„Pacea este mai presus ca toate. Neînțelegerile care apar între popoare trebuie rezolvate în mod pașnic. Creștinii ortodocși, indiferent de naționalitate și orientare politică, trebuie să se unească în duhul păcii și al dragostei. Ne rugăm milostivului Dumnezeu, Domnul păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici, responsabili de aplanarea acestui conflict armat”.
Februarie-martie
Biserica Ortodoxă din Moldova găzduiește refugiați ucraineni în mănăstiri și colectează donații. Mitropolia îndeamnă să-i ajutăm pe cei care fug din calea războiului și „să ne deschidem casele pentru ei”.

Mitropolitul Vladimir emite o circulară pentru toți clericii cu apelul „de a se ruga pentru pace și încetarea conflictului militar din Ucraina”. Și de această dată, în circulară nu se menționează, cine anume luptă în Ucraina.
8-9 octombrie
Pentru prima dată de la începutul invaziei armatei ruse în Ucraina, mitropolitul Vladimir pleacă la Moscova, unde participă la câteva liturghii în diferite biserici ale orașului.

Serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe Ruse comunică faptul că s-au rugat la Lavra Sfântului Serghie de Radonej – Sfânta Treime, la 8 octombrie, inclusiv pentru „sfânta Rusie” și pentru sănătatea președintelui Rusiei Putin. Mitropolia Moldovei a anunțat pe pagina sa despre un alt serviciu divin, în care mitropolitul „a înălțat rugăciuni pentru pace în lume și pentru încetarea conflictului sângeros din Ucraina”.

Menționăm că cei de la mitropolie au negat rugăciunea pentru Putin.

„Este o minciună bine gândită, noi am dori să menționăm că aceasta este prerogativa preoților din Rusia”.

În timpul vizitei sale la Moscova, mitropolitul Vladimir participă la câteva servicii divine, precum și la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse sub președinția patriarhului Kirill.
13 octombrie
Mitropolitul Moldovei a fost decorat de către patriarh cu Ordinul Patriarhal „Cuviosul Serafim de Sarov” de gradul I, pentru consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe. Iată cum a descris Biserica Ortodoxă din Moldova acest eveniment:

„Această deosebitî decorație este o apreciere a eforturilor Înaltpreasfinției Sale de consolidare a societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe, dar și a vrednicei și îndelungatei păstoriri a turmei încredințate spre oblăduire”.
24 februarie
Mitropolitul Vladimir cheamă credincioșii să se roage pentru înțelegerea reciprocă între popoare în legătură cu atacurile cu rachete asupra Ucrainei. Însă Rusia și armata rusă nu sunt menționate deloc înprimul mesaj al mitropolitului.

„Pacea este mai presus ca toate. Neînțelegerile care apar între popoare trebuie rezolvate în mod pașnic. Creștinii ortodocși, indiferent de naționalitate și orientare politică, trebuie să se unească în duhul păcii și al dragostei. Ne rugăm milostivului Dumnezeu, Domnul păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici, responsabili de aplanarea acestui conflict armat”.
Februarie-martie
Biserica Ortodoxă din Moldova găzduiește refugiați ucraineni în mănăstiri și colectează donații. Mitropolia îndeamnă să-i ajutăm pe cei care fug din calea războiului și „să ne deschidem casele pentru ei”.

Mitropolitul Vladimir emite o circulară pentru toți clericii cu apelul „de a se ruga pentru pace și încetarea conflictului militar din Ucraina”. Și de această dată, în circulară nu se menționează, cine anume luptă în Ucraina.
8-9 octombrie
Pentru prima dată de la începutul invaziei armatei ruse în Ucraina, mitropolitul Vladimir pleacă la Moscova, unde participă la câteva liturghii în diferite biserici ale orașului.

Serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe Ruse comunică faptul că s-au rugat la Lavra Sfântului Serghie de Radonej – Sfânta Treime, la 8 octombrie, inclusiv pentru „sfânta Rusie” și pentru sănătatea președintelui Rusiei Putin. Mitropolia Moldovei a anunțat pe pagina sa despre un alt serviciu divin, în care mitropolitul „a înălțat rugăciuni pentru pace în lume și pentru încetarea conflictului sângeros din Ucraina”.

Menționăm că cei de la mitropolie au negat rugăciunea pentru Putin.

„Este o minciună bine gândită, noi am dori să menționăm că aceasta este prerogativa preoților din Rusia”.

În timpul vizitei sale la Moscova, mitropolitul Vladimir participă la câteva servicii divine, precum și la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse sub președinția patriarhului Kirill.
13 octombrie
Mitropolitul Moldovei a fost decorat de către patriarh cu Ordinul Patriarhal „Cuviosul Serafim de Sarov” de gradul I, pentru consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe. Iată cum a descris Biserica Ortodoxă din Moldova acest eveniment:

„Această deosebitî decorație este o apreciere a eforturilor Înaltpreasfinției Sale de consolidare a societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe, dar și a vrednicei și îndelungatei păstoriri a turmei încredințate spre oblăduire”.
Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, Chișinău. Foto: Olga Gnatсova / NewsMaker
Capitolul 4. Cât de influentă este biserica?
Opiniile sociologilor și politologilor cu privire la măsura în care atitudinea moale a Bisericii ortodoxe moldovenești influențează locuitorii țării în ceea ce privește percepția războiului sunt împărțite. Concluzii indirecte putem face pe baza rezultatelor sondajelor. Însă și acestea sunt discutabile.

Încrederea în biserică

Sondajele arată că biserica rămâne a fi lider la capitolul încredere în instituții. Potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice (BOP), prezentate pe 1 decembrie 2022, circa 62,5% dintre locuitorii Moldovei au încredere în biserică - mai mult decât în oricare altă instituție socială.
Cu toate acestea, nivelul încrederii în biserică a scăzut față de rezultatele prezentate în sondajele precedente. Astfel, în 2021, potrivit BOP, în biserică aveau încredere 72,6% dintre respondenți, iar cu un an mai devreme - 68,9%. În anul 2001, când a fost prezentat primul studiu BOP, își declarau încrederea în biserică 76,5% dintre locuitorii Moldovei.
„Consider că scăderea ratingului bisericii este influențat de acțiunile Rusiei în Ucraina. Treptat, cetățenii încep să înțeleagă că biserica nu joacă un rol atât de important în viața societății”.

Arcadie Barbăroșie,
sociolog, Institutul de Politici Publice (IPP)
Descrierea dress code-ului la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, Chișinău. Foto: Olga Gnatcova/NewsMaker
Sociologul adaugă, însă, că printre respondenți sunt multe persoane care în general au o imagine neclară cu privire la evenimentele din Ucraina. Acesta explică fenomenul prin deficitul de informație calitativă și nivelul înalt de dezinformare care persistă în Moldova.
„Biserica ortodoxă a Moldovei se străduiește să se distanțeze de la acest subiect și nu se exprimă deschis. Inclusiv, la sigur, și pentru că printre enoriași și clerici există opinii diferite. Evident, printre slujitorii de rang înalt ai Mitropoliei și, probabil, printre preoții de rând, sunt destul de răspândite ideile care se încadrează în concepția „lumea rusă“, „conservatism”, etc. Cu toate acestea, nu am prea auzit la scară largă despre cazuri de susținerea a agresiunii Rusiei. În același timp, nu putem să nu menționăm că însuși faptul că o instituție atât de importantă din punct de vedere moral cum este biserica dominantă din Moldova nu a prezentat public o atitudine de respingere a agresiunii. Este rău. Este și asta o formă de susținere și complicitate”.

Valeriu Pașa,
politolog, expert în securitatea informațională, Comunitatea “WatchDog.MD”
Cu toate acestea, Pașa consideră că nu trebuie pus accent pe implicarea Mitropoliei Moldovei în politica moldovenească. Expertul a remarcat că însuși mitropolitul se străduiește, cu rare excepții, să nu se implice în dezbaterile politice și „să prietenească sau cel puțin să nu se implice în confruntări” cu puterea, indiferent care ar fi ea.

Explainer NM

Text: Ecaterina Dubasova, Olga Gnatcova
Video: Olga Gnatcova, Igor Cecan
Ilustrații: Zoia Jeltcova pentru NewsMaker
Infografică: Tatiana Bulgac
Foto: Andrei Mardari, Olga Gnatcova

Cu susținerea Mediaseti
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: