Politică

Pe flancul drept este creată o alternativă pentru PAS. Sau un partener pentru o viitoare coaliție?

Ecaterina Dubasova
| 21 decembrie, 2023
16:56

O nouă alianță a apărut pe flancul drept: trei partide au anunțat încheierea unui parteneriat pe termen lung. NM vă povestește cine a făcut echipă comună și ce ratinguri au. Pot sau nu aceștia deveni o alternativă a PAS la următoarele alegeri parlamentare sau posibili parteneri într-o viitoare coaliție.

Cine și cum s-a unit

În cadrul unei conferințe de presă din 20 decembrie, trei partide politice au anunțat semnarea unui acord de parteneriat pe termen lung. Partidele extraparlamentare pro-europene Partidul Schimbării, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA) și partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au convenit să se susțină reciproc la nivel local și să propună un singur candidat pentru funcția de președinte a țării și să participe cu o listă comună de candidați la alegerile parlamentare.

Ce e cu aceste partide

Toate cele trei partide sunt extraparlamentare. Cu toate acestea, ele au obținut rezultate relativ bune la alegerile locale generale desfășurate în Moldova în noiembrie anul curent. Astfel, LOC a reușit să obțină funcția de primar în trei centre raionale: Edineţ, Ştefan Vodă şi Leova. Partidul Schimbării a obținut fotoliul de primar al municipiului Rezina, iar Platforma DA fotoliul de primar al municipiului Căuşeni. În ultimul caz, nu a trecut fără scandal. Consiliul electoral local nu a aprobat mandatul candidatului Platforma DA, Anatolie Donțu, care a câștigat alegerile, argumentând că nu poate ocupa funcția de primar din cauza unui conflict de interese. Ulterior, instanța din Căușeni a dispus ca consiliul electoral local sa aprobe mandatul lui Donțu, iar Curtea de Apel a menținut decizia instanței din Căușeni.

Platforma DA a conlucrat îndeaproape cu actualul partid de la putere, PAS. În 2019, au candidat împreună la alegeri cu blocul ACUM, iar apoi au reprezentat o singură facțiune ACUM. Platforma DA este adesea asociată cu Andrei Năstase, care a creat-o și a fost liderul ei multă vreme. În 2016, Năstase și-a retras candidatura la prezidențiale și a susținut-o pe Maia Sandu.

După ce Platforma DA nu a acces în Parlament în urma alegerilor din 2021, Năstase a încetat să mai fie liderul acesteia, iar apoi a părăsit complet partidul. În prezent, Platforma DA este condusă de Dinu Plîngău. După numirea lui Plîngău în această funcție, partidul a fost supus unui rebranding. Victor Chironda a candidat pentru funcția de primar al Chișinăului din partea Platformei DA. El a obținut locul patru în Capitală cu mai puțin de 5% dintre voturi. De asemenea, conform rezultatelor alegerilor locale generale, Platforma DA a reușit să obțină un loc în consiliul municipal. Potrivit celui mai recent sondaj public Barometrul Opiniei Publice (BOP) realizat în august, 1,5% dintre respondenți sunt pregătiți să voteze pentru Platforma DA.

Partidul Schimbării este condus de avocatul Ștefan Gligor. Această formațiune politică nu a fost niciodată reprezentată în Parlamentul țării. La alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Gligor însuși a candidat din partea partidului pe care îl conduce, dar a câștigat mai puțin de unu la sută. Partidul Schimbării nu a obținut niciun loc în consiliul municipal Chișinău. La Bălți, candidatul Partidului Schimbării, Nicolai Grigorișin, a ocupat locul cinci, obținând mai puțin de 10% dintre voturi, iar partidul a obținut două locuri în consiliul municipal Bălți. Potrivit BOP, 0,3% dintre respondenți sunt pregătiți să voteze pentru Partidul Schimbării.

LOC este un partid relativ nou. A apărut pe arena politică a Republicii Moldova în luna martie a acestui an. Formațiunea a fost creată de primarul orsașului Edineț, Constantin Cojocari, și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorian .

La alegerile pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, partidul l-a susținut pe Mihail Băgaș , dar ulterior și-a retras sprijinul politic după ce Băgaș a fost reținut în dosarul de finanțare ilegală a partidului și de mituire a alegătorilor. Partidul LOC nu a fost reprezentat în BOP.

Alternativă sau partener de coaliție?

La conferința de presă, reprezentanții celor trei partide nu au criticat în mod deosebit PAS, dar au atras atenția asupra unor carențe ale acestuia. De exemplu, un reprezentant al Partidului Schimbării, Serghei Tofilat , care până în 2021 a fost consilier al președintelui Maia Sandu pe probleme energetice, a remarcat că sarcina celor trei partide este de a crea „o alternativă sănătoasă, pro-europeană actualului guvern, deoarece oamenii sunt dezamăgiți de putere, dar nu au alternative”.

Reprezentantul Platformei DA, Liviu Vovc a criticat PAS pentru că „s-a poziționat ca singura forță care poate aduce țara în UE” și a transformat integrarea europeană într-o realizare proprie, mai degrabă decât într-o idee națională. „În următorul Parlament, niciun partid nu va primi majoritatea de voturi. Și pentru a menține cursul integrării europene, va fi necesară o majoritate parlamentară pro-europeană”, a adăugat Vovc.

Expertul WatchDog Andrei Curăraru susține că PAS nu va mai obține majoritate absolută. Dar poate noua alianță de dreapta să devină partenerul de coaliție al PAS? Expertul crede că un astfel de scenariu este posibil, dar constată că alianța are anumite riscuri.

„Dezbinarea pe flancul drept este o tradiție. Tendința spre întărire este clară, dar întrebarea este dacă LOC va putea să se distanțeze de scandalul de corupție (vorbim despre reținerea lui Băgas – NM), și cât de conștiente sunt celelalte partide de acest risc. Această uniune pare încă eterogenă, ceea ce poate indica că nu va dura mult. Totuși, dacă s-au ținut cont de unele garanții la crearea unei coaliții, atunci apariția acesteia este cu siguranță un fenomen pozitiv”, a conchis Curăraru.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

coaliție, top

Știri similare

Viață

Ministerul de Externe, prima reacție după expulzarea a 13 moldoveni din Polonia

Viață

Epopeea alegerilor din Boldurești continuă: pe 20 iulie vor avea loc alegeri repetate. Ciochină poate candida

Politică

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Doina Buruiană
| 16 iulie, 2025
16:33

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.