Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Pedepse penale mai dure în Belarus pentru manifestații neautorizate, opunere de rezistență și insulta „reprezentanților puterii”

Alexandr Lukașenko a promulgat legea „despre modificarea codurilor privind responsabilitatea penală”. Documentul a fost publicat pe site-ul oficial Pravo.by. Astfel, în Codul Penal al Belarusului au fost introduse noi articole și prevederi. Acestea vor intra în vigoare peste trei luni, scrie Novaya Gazeta pe 8 iunie.

Potrivit documentului, mai nou, se va pedepsi penal:

  • „încălcarea repetată a prevederilor privind manifestațiile în masă” (dacă timp de un an după două sancțiuni administrative o persoană săvârșește din nou o astfel de faptă – pedeapsa va constitui privarea de libertate pe o durată de până la trei ani);
  • „participarea la acțiuni extremiste și co-participarea la acțiuni extremiste, învățarea unor astfel de acțiuni”, pedeapsa – până la 4 ani de privare de libertate sau de la 2 la 6 ani de privare de libertate;
  • răspândirea de către proprietarii resurselor de internet a „informațiilor interzise”, săvârșită în decurs de un an după sancționarea administrativă, pedeapsa – până la 2 ani de privare de libertate;
  • colectarea „ilegală” și răspândirea datelor personale, nerespectarea regulilor privind protecția acestora;
  • pentru „reabilitatea nazismului”: dacă persoana a fost condamnată de două ori timp de un an pentru „propagandă”, demonstrație, răspândirea „simbolurilor naziste”, precum și păstrarea în scop de răspândire, riscă până la 4 ani de restricționare sau privare de libertate;
  • dobândirea „ilegală” a datelor care constituie secret de stat, cu scopul de răspândire a acestora (în absența semnelor de trădare de patrie sau spionaj).

De asemenea, au fost înăsprite sancțiunile pentru:

  • uciderea unui angajat al miliției (analogic și pentru uciderea unui militar) – pedeapsa minimă va constitui 12 și nu 10 ani de privare de libertate;
  • opunerea rezistenței „fețelor care supraveghează ordinea publică”, violența sau amenințarea aplicării violenței față de astfel de fețe sau față de judecători;
  • insulta publică a reprezentanților puterii în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestora sau ale apropiaților acestora;
  • organizarea acțiunilor „care încalcă sever ordinea publică” sau participarea la acestea (pedeapsa – până la 4 ani de privare de libertate);
  • îndemnuri publice la desfășurarea manifestațiilor în masă ilegale;
  • blocarea „intenționată” a căilor de comunicații, soldate cu provocarea de daune în mărime considerabilă.

La sfîrșitul lunii mai, Lukașenko a promulgat amendamentele la legea privind mass-media și manifestanțiile în masă. Astfel, cetățenilor le este interzisă reflectarea mitingurilor neautorizate, precum și colectarea de bani pentru amenzile primite pentru încălcarea ordinii desfășurării manifestațiilor de amploare. Lista interdicțiilor pentru presă a fost extinsă: noua lege interzice jurnaliștilor să reflecte în direct acțiunile neautorizate, să publice rezultatele sondajelor despre situația politică, desfășurate fără acreditarea necesară, să publice link-uri active spre „informație interzisă”.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Colaborarea cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război? Shekerinska: „Respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară”

NATO respectă neutralitatea militară a Republicii Moldova, iar deciziile privind politica externă îi aparțin exclusiv țării, susține secretara generală adjunctă a Alianței, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în marja Moldova Security Forum, oficiala a răspuns temerilor potrivit cărora o colaborare mai strânsă cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război. Ea a precizat că parteneriatul se dezvoltă de trei decenii la alegerea Republicii Moldova și aduce beneficii cetățenilor.

Întrebată ce le-ar spune oamenilor care privesc NATO cu neîncredere și invocă neutralitatea țării, Shekerinska a declarat că Alianța respectă opțiunile suverane ale Moldovei.

„Vă respectăm pe dumneavoastră, îi respectăm pe partenerii noștri, respectăm Republica Moldova și opțiunile sale suverane. Doar dumneavoastră decideți ce direcție urmați și care va fi orientarea politicii externe. Nimeni din NATO, niciun stat aliat, nu va influența aceste decizii. Credem că parteneriatele trebuie să se bazeze tocmai pe acest principiu: Republica Moldova este un stat suveran și își ia singură deciziile. Am spus foarte clar astăzi, la Forumul de Securitate, că respectăm și politica dumneavoastră de neutralitate militară. Este decizia dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii, tot ca urmare a deciziei Republicii Moldova”, a declarat oficiala NATO.

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice a precizat pentru NM că, dintre toți partenerii pe care NATO îi sprijină prin așa-numitul pachet de consolidare a capacităților de apărare, „Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin”.

„Sunt deja în pregătire sau în curs de implementare proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este vorba despre ajutor foarte concret: veste antiglonț și căști de protecție pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, atât pentru întregul efectiv, cât și pentru constituirea unor rezerve. (…) Aceste proiecte nu sunt în beneficiul unui anumit aliat sau doar al NATO. Ele sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care vor să trăiască în pace și în siguranță. (…) Îi respectăm pe partenerii noștri respectându-le opțiunile suverane. Tocmai de aceea, acest discurs nu poate avea succes: oamenii înțeleg că un parteneriat care le aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova este un parteneriat bun pentru țară”, a conchis Shekerinska.

Precizăm, potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: