Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Pedepse penale mai dure în Belarus pentru manifestații neautorizate, opunere de rezistență și insulta „reprezentanților puterii”

Alexandr Lukașenko a promulgat legea „despre modificarea codurilor privind responsabilitatea penală”. Documentul a fost publicat pe site-ul oficial Pravo.by. Astfel, în Codul Penal al Belarusului au fost introduse noi articole și prevederi. Acestea vor intra în vigoare peste trei luni, scrie Novaya Gazeta pe 8 iunie.

Potrivit documentului, mai nou, se va pedepsi penal:

  • „încălcarea repetată a prevederilor privind manifestațiile în masă” (dacă timp de un an după două sancțiuni administrative o persoană săvârșește din nou o astfel de faptă – pedeapsa va constitui privarea de libertate pe o durată de până la trei ani);
  • „participarea la acțiuni extremiste și co-participarea la acțiuni extremiste, învățarea unor astfel de acțiuni”, pedeapsa – până la 4 ani de privare de libertate sau de la 2 la 6 ani de privare de libertate;
  • răspândirea de către proprietarii resurselor de internet a „informațiilor interzise”, săvârșită în decurs de un an după sancționarea administrativă, pedeapsa – până la 2 ani de privare de libertate;
  • colectarea „ilegală” și răspândirea datelor personale, nerespectarea regulilor privind protecția acestora;
  • pentru „reabilitatea nazismului”: dacă persoana a fost condamnată de două ori timp de un an pentru „propagandă”, demonstrație, răspândirea „simbolurilor naziste”, precum și păstrarea în scop de răspândire, riscă până la 4 ani de restricționare sau privare de libertate;
  • dobândirea „ilegală” a datelor care constituie secret de stat, cu scopul de răspândire a acestora (în absența semnelor de trădare de patrie sau spionaj).

De asemenea, au fost înăsprite sancțiunile pentru:

  • uciderea unui angajat al miliției (analogic și pentru uciderea unui militar) – pedeapsa minimă va constitui 12 și nu 10 ani de privare de libertate;
  • opunerea rezistenței „fețelor care supraveghează ordinea publică”, violența sau amenințarea aplicării violenței față de astfel de fețe sau față de judecători;
  • insulta publică a reprezentanților puterii în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestora sau ale apropiaților acestora;
  • organizarea acțiunilor „care încalcă sever ordinea publică” sau participarea la acestea (pedeapsa – până la 4 ani de privare de libertate);
  • îndemnuri publice la desfășurarea manifestațiilor în masă ilegale;
  • blocarea „intenționată” a căilor de comunicații, soldate cu provocarea de daune în mărime considerabilă.

La sfîrșitul lunii mai, Lukașenko a promulgat amendamentele la legea privind mass-media și manifestanțiile în masă. Astfel, cetățenilor le este interzisă reflectarea mitingurilor neautorizate, precum și colectarea de bani pentru amenzile primite pentru încălcarea ordinii desfășurării manifestațiilor de amploare. Lista interdicțiilor pentru presă a fost extinsă: noua lege interzice jurnaliștilor să reflecte în direct acțiunile neautorizate, să publice rezultatele sondajelor despre situația politică, desfășurate fără acreditarea necesară, să publice link-uri active spre „informație interzisă”.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gaidarji părăsește PACE. Partidul lui Cavcaliuc nu poate participa nici la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a anunțat pe 4 septembrie că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia vine în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. PACE nu se regăsește pe listă.

„Astăzi, am depus cererea de retragere din Partidul Politic PACE și am renunțat la funcția de vicepreședinte al acestui partid. Este o decizie foarte dureroasă. Sunt unul dintre cofondatorii acestui partid, creat de patrioți și profesioniști, în care am crezut și continui să cred că poate aduce beneficii Moldovei și cetățenilor săi”, a declarat Gaidarji.

Președintele APG susține că plecarea sa din partid nu are legătură cu schimbarea convingerilor politice, ci cu decizia CEC.

„Fac acest pas din cauza circumstanțelor create în mod artificial de instituțiile statului. CEC a exclus partidul PACE din lista formațiunilor care au dreptul să participe la alegerile din Găgăuzia. Am motive serioase să consider că această excludere a fost făcută intenționat, cu scopul de a-mi bloca participarea la alegeri sau de a mă atrage într-o capcană – astfel încât, dacă aș fi candidat pe listele partidului, ulterior să fiu exclus cu ajutorul unor mecanisme camuflate”, a mai declarat Gaidarji.

Președintele APG a declarat din nou că vicepreședintele CEC, Pavel Postica, l-ar fi sunat pe 1 septembrie și i-ar fi cerut să părăsească PACE pentru a putea candida în calitate de independent la alegerile din Găgăuzia.

Precizăm în acest context că, pe 1 septembrie, după ședința în care CEC a stabilit data alegerilor pentru funcția de bașcan, în condițiile în care cea de-a doua tentativă a APG de a stabili scrutinul a eșuat, Pavel Postica a confirmat public că a avut în acea zi o discuție telefonică cu Gaidarji.

Vicepreședintele CEC a declarat atunci că a încercat să clarifice „aspectul privind data alegerilor pentru funcția de guvernator al Găgăuziei”.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție după ce Gaidarji și-a repetat acuzațiile pe 4 septembrie, Pavel Postica a declarat că nu are nimic de adăugat la declarația făcută pe 1 septembrie.

Tot pe 4 septembrie, CEC a aprobat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei din 15 noiembrie 2026.

În total, pe listă se regăsesc 37 de formațiuni, între care Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Democrația Acasă, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mișcarea Alternativa Națională și alte formațiuni. Partidul PACE nu figurează pe lista aprobată de CEC.

De altfel, PACE nu se regăsește nici în lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru APG, care vor fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru bașcan – pe 15 noiembrie. Cavcaliuc a anunțat deja că va contesta decizia în instanță. „Este dreptul lor”, a declarat, în reacție, Postica pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: