Isuzu

Percheziții în dosarul achiziționării celor 31 de autobuze Isuzu. Trei persoane escortate pentru audieri

Procurorii PCCOCS, în comun cu ofițerii Inspectoratului Național de investigații și ai Direcției generale urmărire penală al IGP, au efectuat percheziții la mai multe adrese din Chișinău. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, acțiunile au loc în dosarul cu privire la achiziţionarea a celor 31 de autobuze Isuzu, de către Parcul urban de autobuze din municipiul Chişinău.

UPDATE 11.54

Poliția a revenit, ulterior, cu mai multe detalii. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de facebook a instituției, perchezițiile s-au desfășurat în cinci locații din capitală, iar în urma acestora, trei persoane au fost escortate la Direcția generală urmărire penală a IGP, pentru audieri. Oamenii legii au ridicat documente privind procedura de licitație, telefoane și dispozitive electronice de stocare a informației. Totodată, au fost identificate unele bunuri, asupra cărora există suspiciuni că ar fi fost procurate din venituri ilicite.

De asemenea, forțele de ordine au inițiat un dosar penal pentru abuz de putere și abuz în serviciu.

Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele vizate riscă o amendă de până la 117 500 lei sau între 2 și 6 ani de închisoare, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

Unele surse mass-media au scris că printre adresele vizate este domiciliul fostului primar interimar al capitalei, Ruslan Codreanu. Acesta a infirmat, însă, informațiile: „Nu au fost nici procurori, nici poliţişti şi nu a exista nici o perchiziţiei la mine acasă”, a scris Codreanu pe pagina sa de Facebook.

Amintim că, pe 10 septembrie, pe procedura de achiziţie a celor 31 de autobuze în valoare de 78 de milioane de lei, de către Parcul Urban de Autobuze din municipiul Chişinău, a fost iniţiată o cauză penală.

Menționăm că, la începutul anului, licitația de achiziționare a celor 31 de autobuze a fost câștigată de compania Unipay Danismanlik Yazilim Teknolojileri Ltd. Compania offshor era înregistrată în regiunea Cipru de Nord, deși fondatorii erau de origine turcă. În timpul licitației, aceștia au oferit atunci cel mai mare preţ – 78,08 milioane de lei (fără TVA), însumat pentru toate autobuzele.

Ruslan Codreanu, care era pe atunci primar interimar al capitalei și care a participat la procedura de selectare a companiei ce a livrat autobuzele, a explicat că a fost aleasă compania din Cipru, deoarece aceasta a oferit o garanție de doi ani pentru mijloacele de transport, în timp ce compania românească propunea o garanție de doar 6 luni și numai pentru anumite piese auto. Mai mult ca atât, potrivit lui Codreanu, una dintre condiții era ca cifra anuală de afaceri a companiilor care au participat la licitație să fie de minimum 2 milioane de euro, iar compania BMC Truck & Bus nu a prezentat un document care să confirme acest lucru.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: