Doar în două ore de la lansarea promoției „Ploaie de stele cu STAR Card de la Victoriabank” peste 100 de STAR carduri au fost solicitate online, din totalul de 300 de unități disponibile.
Grăbește-te și tu! Doar astăzi, 13 august 2020, la solicitarea unui STAR Card de la Victoriabank, ai șansa să câștigi 300 de puncte STAR (1 Punct STAR = 1MDL), pe care să le utilizezi în rețeaua de magazine partenere.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că fiul său i-a restituit banii lui Umar Kremlev, un oligarh apropiat de președintele rus Vladimir Putin, care a achitat o parte din cheltuielile pentru nunta lui Donald Trump Jr. în Bahamas. Afirmația a fost făcută vineri, 18 septembrie, în cadrul unor declarații de presă.
„Din câte înțeleg, i-a restituit banii”, a declarat Donald Trump, transmite DW. Președintele american a adăugat că i se pare „o practică perfect normală” ca „un prieten să plătească pentru petrecerea de nuntă a cuiva”.
Întrebat dacă este potrivit ca Umar Kremlev, despre care se spune că este apropiat de autoritățile ruse, să fi contribuit la finanțarea nunții fiului său, Trump a răspuns că acest lucru este „cu siguranță acceptabil”.
Amintim că, pe 14 septembrie, ProPublica a publicat o investigație care arată că oligarhul Umar Kremlev ar fi suportat o parte din cheltuielile pentru nunta lui Donald Trump Jr. și a Bettinei Anderson, organizată în luna mai în Bahamas. Acesta ar fi plătit sute de mii de dolari pentru închirierea unei insule private, cazarea invitaților, spectacolul de artificii și alte servicii. După publicarea materialului, mirii au confirmat că omul de afaceri rus a finanțat două seri ale evenimentului, dar au respins speculațiile potrivit cărora gestul ar fi avut o motivație politică: „Prietenia nu necesită o motivație politică”.
Ulterior, Axios a scris că democrații din Congresul SUA au început o anchetă privind plata cheltuielilor pentru nunta lui Donald Trump Jr.
În același timp, procurorul general al SUA, Todd Blanche, a declarat că Departamentul Justiției nu vede motive pentru a deschide o anchetă privind plata cheltuielilor pentru nuntă de către oligarhul rus.
Umar Kremlev, în vârstă de 43 de ani, conduce Asociația Internațională de Box din 2020. Organizația a fost finanțată anterior de compania rusă de stat Gazprom. Potrivit biroului său de presă, acordul de sponsorizare cu gigantul energetic „a expirat demult”.
În 2023, Comitetul Internațional Olimpic a retras IBA dreptul de a organiza competițiile olimpice de box, invocând probleme de guvernanță și lipsa de transparență privind sursele de finanțare.
Cu o lună înaintea nunții lui Trump Jr., Vladimir Putin l-a decorat pe Kremlev cu Ordinul Prieteniei. Omul de afaceri se află sub sancțiunile Ucrainei, care invocă legăturile sale cu liderul de la Kremlin și cu serviciile ruse de securitate. Kremlev nu figurează însă pe listele publice de sancțiuni ale Statelor Unite.
În septembrie 2025, Donald Trump Jr. și Kremlev au participat împreună la o discuție despre box, organizată de IBA la Istanbul. Ulterior, asociația a anunțat că „această alianță nu va rămâne simbolică” și că vor urma „mai multe inițiative comune”.
Experții în securitate citați de ProPublica și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acceptarea unui asemenea cadou de către fiul președintelui american.
„Dacă eu îți plătesc nunta, la un moment dat îmi vei datora ceva”, a declarat Frank Montoya Jr., fost oficial FBI care a ocupat funcții de conducere în domeniul contrainformațiilor.
Jared Kushner, care participă la negocierile administrației americane cu Rusia privind războiul din Ucraina și care s-a numărat printre invitații la nuntă, nu a răspuns solicitării de comentarii.
Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo? NewsMaker prezintă principalele știri din regiune
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Republica Moldova va găzdui, în premieră, o competiție internațională dedicată câinilor de căutare și salvare (SAR Dogs). Evenimentul se va desfășura în perioada 2–4 octombrie, la Chișinău, și va reuni echipe chinologice din mai multe țări, transmite Moldpres.
Câinii SAR (Search and Rescue) sunt special antrenați pentru identificarea persoanelor dispărute în diferite condiții. În cadrul probelor sportive sunt evaluate capacitatea câinilor de a efectua căutări în teren natural și în zone cu ruine sau alte tipuri de dărâmături, de a identifica persoane dispărute simulate și de a indica locul în care acestea se află.
De asemenea, competițiile verifică nivelul de control al câinelui, disciplina, ascultarea și modul de colaborare dintre animal și conductor.
„FCI CACIT reprezintă un format internațional de competiții pentru câini de lucru, desfășurat în cadrul Federației Chinologice Internaționale (FCI). Organizarea unei asemenea competiții în Republica Moldova oferă chinologilor moldoveni posibilitatea de a participa la probe internaționale în propria țară și contribuie la dezvoltarea disciplinei de căutare și salvare. Competițiile și testările vor avea loc în trei locații specializate: într-o zonă forestieră, pe un teren cu dărâmături de natură tehnogenă și pe un stadion, unde va fi desfășurată proba de obediență. Programul include, de asemenea, probe BH-VT și mai multe niveluri de testare SAR”, explică organizatorii.
Arbitrajul va fi asigurat de judecători internaționali: Anatoli Trubceaninov din Ucraina și Detlef Kuhn din Germania, ambii afiliați IRO/FCI.
Direcția de căutare și salvare se dezvoltă în ultimii ani și în Republica Moldova. În țară sunt organizate antrenamente și testări internaționale, iar echipele chinologice moldovenești participă la competiții peste hotare. În aprilie 2026, echipa Republicii Moldova a reprezentat pentru prima dată țara la Campionatul Mondial FCI pentru Câini de Căutare și Salvare, desfășurat în Slovenia.
Organizatorii consideră că prima competiție de acest tip din Republica Moldova va contribui la dezvoltarea chinologiei de căutare și salvare, la schimbul de experiență cu specialiști din alte țări și la atragerea de noi participanți către această disciplină.
Evenimentul este organizat de Uniunea Chinologică din Moldova, membru cu drepturi depline al FCI, în colaborare cu AO „Clubul Câinilor Sportivi din Moldova” și Legion Club K9.
Programul va include ceremonii de deschidere și premiere, precum și întâlniri între participanți și reprezentanții comunității chinologice.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că stocurile de securitate ale Republicii Moldova, care însumează 56,3 milioane de metri cubi de gaze, nu sunt destinate reducerii temporare a impactului creșterii prețurilor asupra consumatorilor. Potrivit oficialului, aceste volume sunt rezervate situațiilor excepționale, precum perturbarea gravă a aprovizionării sau un consum foarte mare provocat de temperaturi extrem de scăzute. Precizările au fost făcute vineri, 18 septembrie, într-o postare pe Facebook, după ce președintele interimar al Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus folosirea stocurilor pentru a diminua efectul scumpirii gazelor.
„Stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a declarat Dorin Junghietu.
Ministrul Energiei a explicat că, pentru gestionarea creșterilor bruște de preț, există alte volume de gaze — stocurile constituite de furnizori în baza obligației legale de stocare.
„O creștere a prețului, chiar dacă are efecte serioase asupra populației și economiei, nu înseamnă automat o situație excepțională în sectorul gazelor. Legea stabilește criterii clare: de exemplu, reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care duc la un consum excesiv”, a spus oficialul.
Chiar și în cazul unei situații excepționale, rezervele de securitate nu sunt utilizate automat. „Mai întâi trebuie aplicate soluțiile disponibile pe piață, iar utilizarea rezervei strategice poate fi decisă doar de organul competent pentru gestionarea crizelor”, a precizat ministrul.
Junghietu a subliniat că Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, însă nu poate declara de unul singur o situație excepțională și nici nu poate decide singur eliberarea stocurilor.
Ministrul a mai explicat că faptul că gazele din rezervă au fost cumpărate anterior la un preț mai mic nu înseamnă că utilizarea lor ar elimina costurile. Potrivit acestuia, rezerva ar trebui ulterior refăcută, iar gazele necesare pentru completarea ei ar putea fi cumpărate la prețuri mai mari.
„În același timp, consumatorii ar rămâne mai puțin protejați dacă, după acest prim șoc de preț, ar urma și o întrerupere reală a livrărilor”, adăugat el.
Republica Moldova are în prezent 56,3 milioane de metri cubi de gaze în stocurile de securitate. Conform ministrului, cantitatea este suficientă pentru aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă.
„Nu este un surplus, iar refacerea rezervei nu se poate face peste noapte, mai ales într-o criză, când gazele pot fi puține, scumpe sau dificil de transportat”, a argumentat Junghietu.
Amintim că, pe 1 septembrie 2026, a intrat în vigoare noul tarif pentru gazele naturale. Consumatorii casnici vor achita 20,30 de lei pentru un metru cub de gaz, cu aproximativ 5,88 lei mai mult. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat majorarea tarifului pe 21 august, în pofida criticilor și a protestelor organizate în fața sediului instituției. ANRE a explicat anterior că principalul factor care a determinat revizuirea tarifului este creșterea costului de achiziție a gazelor naturale.
(ACTUALIZARE 13:00) IGPF a transmis că, în urma acțiunilor comune de căutare și verificare desfășurate în regiunea localității Troitcoe, de autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei, pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente sau locul unei eventuale explozii.
„Totodată, partea ucraineană a comunicat că, pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 1,2 km de linia frontierei de stat, a fost identificat locul unei explozii, precum și fragmente neidentificate”, a menționat instituția.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Mai multe aparate de zbor necunoscute au survolat în dimineața zilei de 19 septembrie spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona de sud-est a țării. Totodată, autoritățile verifică informațiile despre căderea și incendierea unui obiect în apropierea frontierei moldo-ucrainene. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).
Potrivit Poliției de Frontieră, aparatele de zbor au fost observate în jurul orei 04:00, în zona localității Căplani. Trei aparate au fost observate în apropierea frontierei, iar două dintre acestea au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova.
La ora 05:19, partea ucraineană a informat Poliția de Frontieră despre căderea unui obiect la aproximativ 1,5–2 kilometri de frontiera de stat, în apropierea localității Troițcoe. Obiectul ar fi luat foc după cădere.
O patrulă a Poliției de Frontieră s-a deplasat în zonă, iar verificările sunt în desfășurare pentru a stabili ce s-a întâmplat și dacă există fragmente sau obiecte căzute.
IGPF a menționat că monitorizează în continuare situația și face schimb de informații cu instituțiile competente.
Incidentul are loc după ce, în dimineața de 18 septembrie, în apropierea satului Colonița, municipiul Chișinău, s-a prăbușit un aparat de zbor fără pilot, care ulterior a explodat. Poliția a găsit la fața locului fragmente asemănătoare unei drone.
Ministerul Afacerilor Externe a calificat cazul drept o nouă consecință gravă a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și a subliniat că astfel de incidente pun în pericol securitatea Republicii Moldova.
