www.unn.com.ua

Peste 3 mii de oameni din Moldova sunt în carantină la domiciliu. Cine îi monitorizează?

3395 de persoane din Moldova se află în carantină la domiciliu din cauza riscului de răspândire a coronavirusului. Autoritățile au luat aceste măsuri pentru oamenii care ar fi putut să se infecteze de Covid-19, însă deocamdată nu au simptome. NM a studiat, ce înseamnă carantină la domiciliu, cine monitorizează respectarea acesteia și ce se poate întâmpla dacă vor fi încălcate condițiile carantinei.

Cine plasează în carantină la domiciliu?

În carantină sunt plasați toți cei care vin din țările în care s-au înregistrat focare de coronavirus, însă nu prezintă niciun fel de simptome ale maladiei. Carantina la domiciliu durează 14 zile, pentru că aceasta este, de obicei, perioada de incubare a noului tip de coronavirus Covid-19. În prezent, 3359 de persoane din Moldova se află în carantină la domiciliu.

Ce va fi cu salariul meu?

Pentru două săptămâni de carantină, persoanei îi va fi achitat concediul medical.

Sunt în carantină. Nici gunoiul nu-l pot arunca?

Dacă o persoană este în carantină la domiciliu, i se recomandă să nu iasă din casă. Însă Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP) a precizat pentru NM că dacă pacientul trebuie să iasă undeva și nimeni dintre membrii familiei nu poate face acest lucru în locul lui, el poate ieși din casă. Important e să încerce să nu contacteze cu alte persoane și să evite grupurile mari de oameni.

Dacă am fost plasat în carantină, ce face familia mea?

Persoana care a fost plasată în carantină trebuie să stea într-o încăpere separată, să folosească altă veselă și măști de unică folosință. Membrii familiei sale pot merge la serviciu sau la studii, a comunicat Centrul Național de Sănătate Publică. Însă membrii familiei trebuie să respecte regulile de igienă personală și, pe cât e posibil, să nu intre în contact cu bolnavul.

Cine monitorizează respectarea carantinei?

Polițiștii și medicii de familie trebuie să monitorizeze acest proces. Însă Nicolae Furtună, directorul CNSP, a menționat pentru NM că statul „nu are posibilitatea să plaseze câte un polițist lângă fiecare dintre cei trei mii de oameni care sunt în carantină”, de aceea autoritățile contează acum pe conștiința și responsabilitatea oamenilor.

Nerespectarea carantinei ar putea fi pedepsită?

Conform art. 215 al Codului penal al Republicii Moldova, pentru nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a provocat răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 750 de unități convenționale sau cu închisoare de până la 1 an. Aceleași fapte soldate din imprudență cu vătămarea gravă sau medie a sănătății sau cu decesul persoanei, se pedepsesc cu închisoare de până la 5 ani.

Guvernul a elaborat deja un proiect care prevede înăsprirea pedepselor în acest sens. Conform proiectului, cei care nu respectă măsurile de precauție luate de guvern și răspândesc noul tip de coronavirus, riscă detenție de până la trei ani sau amendă de până la 50 de mii de lei. Dacă însă oamenii pe care i-au infectat se află în stare gravă sau medie a sănătății sau au decedat, pedeapsa va fi și mai aspră – până la șapte ani de închisoare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: