Viață

Peste 50 de drone și rachete au survolat ilegal Moldova, de la începutul războiului în Ucraina. În câte cazuri Rusia a dat explicații?

Mihaela Conovali
| 9 aprilie, 2026
15:30

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, începând cu anul 2022 și până în prezent, R. Moldova a înregistrat mai multe incidente în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete și drone rusești, care au pătruns sau căzut pe teritoriul țării. Armata Națională a monitorizat și stocat informații despre un total de 54 de incidente. Acestea au fost înregistrate pe întreg teritoriul țării, cu o concentrare mai mare în zonele apropiate de frontiera cu Ucraina. Din totalul incidentelor, au fost identificate 9 cazuri în care dronele sau fragmentele acestora erau echipate cu încărcături explozive. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către Ministerul Apărării. Ministerul de Externe a declarat pentru NewsMaker că, în această perioadă, Oleg Vasnețov a fost convocat de trei ori, iar Oleg Ozerov de patru ori.

54 de incidente în perioada 2022-2026

Potrivit Ministerului Apărării, începând cu anul 2022, Republica Moldova a înregistrat mai multe incidente în care spațiul său aerian a fost survolat de rachete și drone rusești, care au pătruns sau căzut pe teritoriul țării. Aceste incidente au inclus explozii în regiunea transnistreană, descoperirea de fragmente de rachete și drone în apropierea frontierei cu Ucraina, precum și drone cu încărcături explozive, a adăugat instituția pentru NewsMaker.

Centrul operații aeriene al Armatei Naționale a monitorizat și stocat informații despre 5 incidente în anul 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025 și 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie.

Tipurile de drone identificate

Potrivit Ministerului Apărării, au fost identificate drone de tip Shahed (producție iraniană, utilizate de Federația Rusă)/GHERANI-2; drone de tip Gerbera și drone de momeală.

Raioanele unde au fost semnalate cazuri de survolare a dronelor

Incidentele au fost înregistrate pe întreg teritoriul țării, cu o concentrare mai mare în zonele apropiate frontierei cu Ucraina, a precizat Ministerul. Astfel, potrivit instituției, la nord s-au înregistrat incidente la Ocnița (Naslavcea), Briceni, Soroca, Edineț, Rîșcani; în centru – Orhei, Criuleni, Telenești, Stăuceni, Drochia; în sud – Ștefan Vodă (Tudora, Palanca, Crocmaz), Căușeni, Taraclia, Vulcănești (Etulia), Ceadîr-Lunga; în est / regiunea transnistreană – Tiraspol, Bender, Colbasna, Camenca.

Resturi de drone și rachete, depistate la sol în R. Moldova

Conform Ministerului, în urma celor 54 de survolări ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova, au fost înregistrare 28 de cazuri de depistare la sol a fragmentelor de drone/rachete în raioanele Ocnița, Briceni, Vulcănești, Criuleni, Taraclia, Florești, Transnistria, Sîngerei, Telenești, Ștefan Vodă etc.

Dronele sau fragmentele acestora, echipate cu încărcături explozive

Începând cu 2022 și până în prezent, din totalul incidentelor înregistrate, au fost identificate 9 cazuri în care dronele sau fragmentele acestora erau echipate cu încărcături explozive:

Naslavcea, raionul Ocnița – pe 31 octombrie 2022;
Larga, raionul Briceni – 14 ianuarie 2023;
Chițcani, raionul Căușeni – 25 septembrie 2023;
Hîrbovăț, raionul Anenii Noi– 27 noiembrie 2023;
Etulia / Lencăuți – (data neconfirmată)
Ciumai, Valea Perjei, raionul Taraclia – 13 februarie 2025;
Taraclia – (data neconfirmată);
Crocmaz, raionul Ștefan Vodă – 22 ianuarie 2026;
Tudora, raionul Ștefan Vodă – 17 martie 2026.

Oleg Vasnețov – convocat de trei ori, Oleg Ozerov – de patru ori

Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au declarat că, în această perioadă, în legătură cu violarea spațiului aerian al Republicii Moldova, Oleg Vasnețov, fost ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, a fost convocat de trei ori, iar Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, de patru ori.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

drone, ministerul apărării, ministerul de externe, rachete, rusia, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Gheorghe Urschi, în stare gravă/Moldovenii pleacă în masă din Rusia?/Costiuc, un cadou pentru Grosu

Viață

Gheorghe Urschi, internat în stare gravă la spital. Ce spun medicii și apelul fiicei umoristului

Gagauzia

Adunarea Populară a Găgăuziei contestă la Curtea Supremă suspendarea alegerilor din 21 iunie. Grosu: autonomia insistă să încalce Codul electoral

Dumitru Petruleac
| 9 aprilie, 2026
13:46

Adunarea Populară a Găgăuziei a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei Curții de Apel Sud din 3 aprilie, prin care au fost suspendate hotărârile privind organizarea alegerilor regionale din 21 iunie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins înaintea ședinței din 9 aprilie acuzațiile de sabotaj venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie „insistă în încălcarea Codului electoral” și cer excepții pe care nu au dreptul să le obțină.

„Învinuirile lor sunt nefondate, pentru că cei ce încearcă să perpetueze o linie care vine în contradicție cu Codul electoral insistă în încălcarea lui. Amintesc că noi am dat un an în plus colegilor din Autonomia Găgăuză, pentru că Codul electoral pentru acest teritoriu a intrat în vigoare un an mai târziu decât restul țării. Eu cred că a fost o decizie greșită a noastră atunci — prin a crea excepții, acestea devin un fel de normalitate și cineva ajunge să abuzeze de ele”, a declarat Grosu.

Ce contestă APG la Curtea Supremă

În recursul depus la Curtea Supremă, Adunarea Populară susține că decizia Curții de Apel Sud este „arbitrară, neîntemeiată și contrară cadrului legal”, argumentând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil. APG acuză că motivarea instanței s-a bazat pe „riscuri abstracte” precum incertitudinea juridică, fără a evalua consecințele reale ale suspendării — blocarea procesului electoral și crearea unui vid instituțional. Adunarea Populară solicită Curții Supreme să caseze încheierea contestată și să respingă cererea de suspendare depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Кассационная жалоба2.semnat by dumitrupetruleac03

Amintim că criza electorală din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori — inițial pentru 16 noiembrie 2025, apoi pentru 22 martie 2026, fără a putea fi organizate din cauza disputelor juridice dintre Comrat și Chișinău privind componența organului electoral. Blocajul este alimentat de neconcordanțele dintre legislația autonomiei — care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală” — și Codul electoral național, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!