Colaj NM

Petele de ulei de pe râul Bîc din Chișinău: ce spun responsabilii la 4 zile de la apariție

În cursul râului Bîc, pe segmentul din municipiul Chișinău, au fost instalate baraje absorbante și aplicate materiale sorbante. Totodată, se desfășoară investigații pentru identificarea sursei de poluare și stabilirea persoanelor responsabile. Informațiile au fost comunicate pe 23 martie de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, „urmare a semnalării prezenței unor substanțe cu aspect de produse petroliere” pe râul Bîc. Amintim că petele de ulei au fost semnalate pe 19 martie.

Potrivit Inspectoratului, „urmare a semnalării prezenței unor substanțe cu aspect de produse petroliere în cursul râului Bîc, pe segmentul din municipiul Chișinău” au fost instalate baraje absorbante și aplicate materiale sorbante pentru a izola și neutraliza poluanții depistați.

În paralel, a adăugat Inspectoratul, au loc „investigații pentru identificarea sursei de poluare și stabilirea persoanelor responsabile”.

„Sunt întreprinse verificări în teren și analize de laborator, iar toate circumstanțele producerii incidentului urmează a fi elucidate. Inspectoratul pentru Protecția Mediului subliniază că, în funcție de rezultatele investigațiilor, persoanele vinovate vor fi trase la răspundere conform prevederilor legislației în vigoare, inclusiv prin recuperarea prejudiciului cauzat mediului”, a declarat Inspectoratul. Instituția a adăugat că va reveni cu informații la finalizarea acțiunilor de control și după obținerea rezultatelor investigațiilor.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Amintim că, pe 19 martie, s-au semnalat pete de ulei pe râul Bîc din Chișinău. În acest sens, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a anunțat că a fost constituit un grup de lucru pentru identificarea sursei de poluare. Instituția a precizat că vor fi prelevate probe de apă și verificate posibile interconectări neautorizate între rețelele de canalizare menajeră și cele pluviale. Totodată, se vor identifica și elimina conductele neautorizate sau construite ilegal de către agenți economici și/sau unități locative, pentru a preveni și reduce riscul de poluare a mediului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doi candidați pentru șefia Curții Supreme de Justiție: cine sunt Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea

Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.

Ședința plenului Curții Supreme de Justiție va avea loc pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00.

Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.

Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.

Potrivit legii, președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: