Andrei Mardari / NewsMaker

Unul dintre procurorii care instrumentează dosarul lui Dodon a candidat la funcția de deputat pe lista unui partid

Dosarul penal în care ex-președintele Republicii Moldova Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și finanțare ilegală a partidului, este instrumentat de mai mulți procurori. Întregul grup de urmărire penală nu este făcut public de către Procuratura Generală. Reprezentanții instituției au confirmat pentru NM doar implicarea procurorului anticorupție Petru Iarmaliuc, care a fost în vizorul presei și pe 24 mai, când oamenii legii au descins cu percheziții acasă la Dodon.

Procuror din 2019, cu carieră politică în spate

Potrivit portalului magistrat.md, Petru Iarmaliuc a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău prin ordinul procurorului general, în 2019. Anterior, el a fost consultant al procurorului la Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal.
Din octombrie 2017 până în iunie 2019 a fost voluntar în Procuratura Anticorupție. Timp de 7 luni, a fost consultant al procurorului în Procuratura Anticorupție. Din septembrie 2015 până în prezent este asistent universitar, titular al disciplinei: Teoria statului și dreptului; Securitate națională, Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.

În perioada august 2015 – noiembrie 2016 a deținut funcția de auditor intern la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. De asemenea, din 2015, este formator în domeniul dreptului electoral în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral.

În 2014, timp de două luni, a fost șeful de cabinet al unei fracțiuni parlamentare. În acea perioadă, el a participat la alegerile parlamentare pe lista Partidului Liberal Reformator, formațiune condusă în acea perioadă de Ion Hadîrcă.

A fost supus procedurii de control de ANI, pentru incompatibilitate de funcții

În februarie 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat o procedură de control pe numele procurorului Petru Iarmaliuc, în urma unei sesizări cu privire la faptul că acesta este și administrator al Asociației Obștești „Acropola Moldovenească”. În luna aprilie, ANI a dispus încetarea procedurii de control, după ce a constatat că funcția era nonprofit.

Avere și interese persoanale

Potrivit celei mai recente declarații de avere, procurorul Petru Iarmaliuc a obținut în 2021 un salariu de peste 260 mii de lei. La fel, el a fost remunerat cu circa 4500 de lei din activitatea științifică și beneficiat de o donație de 24 mii de lei. De asemenea, a obținut circa 20 mii de lei din indemnizații. El deține un teren intravilan cu suprafața de 0,12 ha, estimat la 17 mii de lei, o proprietate de 33 m2, estimată la circa 9 mii de lei și o casă de locuit de 44 m2, a căreie valoare indicată de Iarmaliuc constituie doar 8 600 lei.

Procurorul care investighează dosarul lui Dodon a mai declarat o mașină de model Toyota, produsă în 2004 și dobîndită în 2022 cu 1500 euro.

Amintim că fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost reținut pe 25 mai pentru 72 de ore. Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Este vorba de dosarul denumit generic „kuliok”, deschis în baza unui video în care Dodon discută cu Vladimir Plahotniuc despre o pungă. În dosar vizat nu doar Dodon, ci și persoane interpuse.

Contactată de NM, reprezentanta Procuraturii, Mariana Cherpec a precizat că „grupul de urmărire penală nu poate fi dat publicității”, însă a confirmat implicarea lui Iarmaliuc, din cauza că acesta a intrat deja în vizorul presei.

Totodată, în timpul perchezițiilor în casa lui Dodon, a fost depistată o sumă mare de bani, obiecte de lux și o recipisă pentru suma de 25 mii de euro. Perchezițiile au durat 12 ore.

Partidul Socialiștilor, fondat de Igor Dodon, a organizat pe 24 și 25 mai proteste. Reprezentanții formațiunii susțin că dosarul are substrat politic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: