Colaj NM

Pînzari, Damir și Cojocaru vor compărea pe banca acuzaților. Dosarul de învinuire a fost finalizat

Dosarul penal în care sunt vizați fostul șef al Inspectoratul General al Poliției (IGP) Alexandru Pânzari, șeful suspendat al IP Bălți Valeriu Cojocaru și președintele asociației FEA Dorin Damir a fost finalizat și expediat spre examinare în instanța de judecată. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), pe 24 septembrie.

Faptele investigate își au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când șeful din acea perioadă al IGP și șeful din acea perioadă al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (la moment – șef suspendat al IP Bălți), dorind să-și manifeste loialitatea față de președintele asociației FEA (o persoană cu poziții de influență în formațiunea politică de guvernământ), l-au angajat pe ultimul formal și ilegal în Secția nr.1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI. Prin aceasta, i-au oferit acestuia garanții ale unei funcții de stat (drepturi salariale, dreptul de a perfecta acte în baza altor identități, dreptul de a avea acces la materiale și proceduri cu accesibilitate limitată).

Pentru a-și atinge scopul infracțional, cei doi șefi de rang înalt din cadrul Poliției, inițial, contrar prevederilor legislației în vigoare la acel moment, au adoptat un ordin secret, prin care a fost aprobat un regulament privind organizarea și funcționarea Secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, arogând acestei subdiviziuni unele competențe improprii activității polițienești (verificarea jurnaliștilor și a angajaților misiunilor diplomatice, precum şi avizarea candidaţilor la funcţiile de judecători). Prin același act, s-au redus semnificativ din criteriile de angajare a personalului în Secție, astfel încât au făcut posibilă angajarea ilegală a persoanelor necalificate în această structură, inclusiv a președintelui asociației FEA, care fiind o persoană salarizată la privat, era în incompatibilitate cu această funcție ocupată în sfera publică.

În acest mod, în perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, președintele asociației FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcției nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani, fraudând astfel bugetul public în sumă de 170.294,75 MDL, ceea ce constituie proporții mari.

Neîntemeiat, cei doi șefi din cadrul IGP, doar peste două luni de la angajare, urmărind crearea unei aparențe a activității președintelui asociației FEA în Poliție, prin abuz de serviciu, au dispus stimularea acestuia, cu acordarea înainte de termen a gradului special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleași metode ilegale) au dispus, ilegal, în ordine de stimulare, acordarea următorului grad special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activități polițienești, acestei persoane i-au fost acordate prin stimulări un șir de distincții departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincțiile – Crucea „Meritul polițienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității clasa II” și altele.

„Ținem să menționăm că prin decorarea neîntemeiată și ușuratică a persoanei date cu aceste distincții departamentale excepționale, care se conferă celor care dau dovadă de rezultate înalte în prevenirea şi combaterea criminalităţii, au fost neglijate principiile devotamentului și integrității profesionale în activitatea polițienească, astfel fiind subminate importanța și valoarea excepțională a acestora”, au menționat reprezentanții PCCOCS.

În continuarea acțiunilor sale, cei doi șefi din cadrul Poliției, acționând contrar normelor procesual-penale și actelor normative de reglementare, au inițiat și organizat perfectarea pentru președintele asociației FEA a actelor codificate cu o altă identitate. Astfel, în cadrul urmăriri penale a fost stabilit faptul folosirii acestor acte de către persoana nominalizată la ieșirea și intrarea în țară.

„Aspectele dezvăluite în cadrul acestor investigații reflectă modul în care a fost tratată și utilizată o instituție a statului, în vederea realizării unor interese personale și obscure. Se are în vedere faptul că persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor investigate, le-au comis în timp ce îndeplineau funcţii de comandă în cadrul unei structuri importante în stat. Toate aceste acțiuni au fost săvârșite din loialitate pentru niște persoane, care sunt deja recunoscute că au controlat toate instituțiile de forță ale statului pe parcursul mai multor ani, până în iunie 2019”, se mai arată în declarația PCCOCS.

Procurorii au subliniat că prejudiciul cauzat de pe urma săvârșirii infracțiunilor date nu este doar unul material, ci rezultă din faptul că o instituție a statului, precum este Poliția, a fost utilizată în vederea ascunderii unor fărădelegi și acordarea unor facilități pentru persoane din anturajul organizației criminale „Plahotniuc” – dreptul de a beneficia de o altă identitate, dreptul de a săvârși orice fapte ilegale, pentru ca ulterior să le transpună în calitate de „legendă” sau „misiune” de serviciu.

„Prezenta investigație mai demonstrează că în perioada regimului „Plahotniuc” existau formațiuni care activau ca și „stat în stat”. Acestea erau necontrolate și necunoscute în acea perioadă nici măcar de către unele persoane cu funcții cheie din cadrul MAI, utilizată exclusiv în vederea realizării propriilor interese, cu acoperirea serviciului public. Urmărirea penală în privința altor persoane, inclusiv actuali și foști polițiști continuă”, au mai menționat procurorii.

Inculpaților le sunt incriminate cinci capete de acuzare, exprimate prin „abuz de serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”. Pentru cele incriminate, lege penală prevede pedeapsa variază de la 2 la 12 ani închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: