Dacă ai fredonat „Sarà perché ti amo”, pe 1 august o să vrei să fii la Castel Mimi

La Cucoanele Fiesta, Castel Mimi se umple de lămâi, vin Cucoanele, muzică live și atmosferă de vară, inspirată de Coasta Amalfi.

În program:

  • vin Cucoanele și delicii
  • masterclass de pizza
  • Bellini Cocktail – cocktail italian cu cin spumant și piersică
  • tururi expres în beciul istoric Castel Mimi
  • zonă de picnic
  • petrecere la havuz

Pe scenă:

  • Brio Sonores
  • Felicia Dunaf & Dunaff Band
  • DJ Kirpitch

Dress code: verde, galben intens sau albastru azur.

Cucoanele Fiesta
Castel Mimi
1 august

Detalii și bilete: castelmimi.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Vânzări mici” înainte de privatizări „la scară mai mare”: Tofan, despre planul Guvernului privind activele neutilizate

Premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile nu se grăbesc să privatizeze nimic deocamdată. El a menționat că prioritatea inițială va fi identificarea unor active mici, precum case părăsite sau terenuri în paragină. Ulterior, vor fi realizate câteva vânzări transparente, pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesul de privatizare. Doar după această etapă se va discuta despre privatizări la scară mai mare, a menționat premierul. Declarațiile au fost făcute pe 28 iulie, în cadrul unei conferințe de presă.

„Guvernul pe care am onoarea să-l conduc, ca și poziție, crede că statul nu este cel mai bun administrator al proprietății publice. Aici noi nu reinventăm roata. Dacă vă uitați peste tot în lume, majoritatea companiilor sunt administrate de sectorul privat”, a declarat Tofan.

Premierul a adăugat că Guvernul are „o abordare foarte responsabilă și graduală în ceea ce ține de acest aspect”.

„Noi nu ne aruncăm să privatizăm nimic la moment. Focusul inițial este pe identificarea unor active, în primul rând, imobiliare, niște case părăsite și uitate, terenuri în paragină, care efectiv nu sunt valorificate de 30 de ani sau mai mult. (…) Oamenii cred că, dacă anunți o privatizare, o s-o vinzi tot la prieteni și o să pui diferența în buzunar. Noi înțelegem asta, eu înțeleg că nu este încredere. Pentru a restabili încrederea, vrem să facem câteva vânzări de active pe lot, mici pentru început. Să arătăm că noi putem lua un un activ care are o valoare bilanțieră de X și să o vindem cu 10 X, ca lumea să vadă că oamenii aceștia chiar o fac transparent și banii vin să suplinească bugetul”, a menționat Tofan.

Potrivit lui Tofan, „doar după ce restabilim încrederea și lumea o să spună „ei chiar fac lucrurile acestea transparent și cinstit”, doar atunci putem vorbi de lucruri mai de ansamblu, la scară mai mare”.

***

Amintim că, pe 21 iulie, aflat la Parlament pentru a cere votul de învestitură pentru Guvern, Vasile Tofan a vorbit despre privatizări și a spus că sunt sute de mii de metri pătrați deținute de stat și că „statul nu este un bun administrator”. Tofan a adăugat că „un imobil ruinat care stă acolo și se risipește timp de 30 de ani nu aparține poporului, ci este un abuz împotriva poporului”. El a mai spus că va fi „foarte determinat”, că nu se teme de CNA sau SIS și că „o să aducem bani mulți la buget”.

Transnistria scapă de taxe pentru caviar, gaz și alcool… până în toamnă. Tofan explică: „Nu forțăm nota”

Caviarul, băuturile alcoolice, gazele naturale și alte produse importate în regiunea transnistreană vor rămâne, cel puțin încă o lună, scutite de taxe și accize. Guvernul propune ca eliminarea facilităților fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului și lansarea Fondului de convergență să fie amânate până la 1 septembrie. Într-un răspuns pentru NewsMaker, premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile de la Chișinău mizează pe o „integrare graduală”, nu forțată, a regiunii în spațiul economic al Republicii Moldova.

„Noi avem o abordare foarte gradulă în ceea ce ține de regiunea din stânga Nistrului. Nu forțăm nota – vrem o integrare graduală a oamenilor de acolo în spațiul nostru economic. De exemplu, dacă anul trecut mergeau câteva mii de oameni la lucru de pe malul stâng pe malul drept, astăzi merg peste 40 de mii în fiecare zi. Același lucru ține de accesul la serviciile sociale, la pensii, la alte beneficii din Moldova”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a explicat că, în prezent, Chișinăul cheltuie anual aproximativ 250 de milioane de lei pentru a asigura accesul cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului la servicii sociale. Potrivit lui Vasile Tofan, taxele care urmează să fie aplicate agenților economici din regiune vor contribui inclusiv la acoperirea unei părți din acestor cheltuieli.

„Mesajul pe care îl transmitem noi și oamenilor de acolo, și așa-ziselor autorități, este că noi impunem aceste taxe nu atât de mult pentru că vrem extra-bani pentru noi. Noi avem cheltuieli cu populația din stânga Nistrului, cu moldoveni de ai noștri, cu pașaport moldovenesc. Aceste taxe vin să acopere o parte din acele cheltuieli. Eu cred că toată lumea înțelege că noi nu putem să facem diferența dintre moldoveni – că trăiesc pe un mal sau altul al Nistrului. Și acolo, și acolo – sunt cetățenii noștri. Aceste taxe aduc mai multă echitate și corectitudine, dacă îmi permiteți, pentru ca o parte din costurile pe care le avem, să le putem acoperi”, a conchis premierul Vasile Tofan.

Amintim că Ministerul Finanțelor a supus recent consultărilor publice un proiect care prevedea obligarea agenților economici din regiunea transnistreană să achite, începând cu 1 august 2026, TVA și accize pentru o parte din mărfurile importate. Lista include 12 categorii de produse, printre care gaze naturale, băuturi alcoolice și produse alimentare.

Invitat pe 27 iulie la TV8, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat, însă, că aplicarea TVA-ului și a accizelor pentru produsele neesențiale importate de agenții economici din stânga Nistrului va începe din 1 septembrie, și nu 1 august. Potrivit oficialului, întârzierea este cauzată de schimbările produse odată cu învestirea noului Guvern, precum și de prelungirea consultărilor publice privind modificările fiscale.

„Prin urmare, cel mai probabil, data va fi 1 septembrie, însă voința politică pentru aprobarea acestei hotărâri există”, dădea asigurări Chiveri.

***

În Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxe vamale, TVA și accize. Până acum, antreprenorii din regiunea transnistreană nu achitau aceste taxe în bugetul de stat al Republicii Moldova. În 2024, autoritățile de la Chișinău au modificat Codul Vamal și au obligat agenții economici din regiune să plătească taxele vamale în bugetul național.

La sfârșitul lunii aprilie, Chișinăul a votat un proiect care prevede anularea facilităților fiscale pentru Transnistria. În schimb, autoritățile constituționale au anunțat că vor să îmbunătățească viața locuitorilor din regiune prin intermediul Fondului de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate din regiunea transnistreană. La Tiraspol, inițiativa a fost criticată. Autoritățile de facto au acuzat repetat Chișinăul că încearcă să împovăreze malul stâng cu „taxe abuzive” și avertizeză asupra riscului prăbușirii economiei transnistrene.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Un om de afaceri din Rusia, căutat pentru escrocherie, în impas juridic în Moldova: nu i se acordă azil politic și nici nu este extrădat

Omul de afaceri rus Andrei Nemolyakin, căutat de autoritățile din Moscova pentru o escrocherie de proporții, se află într-un blocaj juridic în Republica Moldova. Deși a fost reținut încă din 2024, după ce a intrat ilegal în țară și a solicitat azil politic, bărbatul nu a primit statut de refugiat și nici nu a fost extrădat în Federația Rusă, relatează Moldova 1.

Pentru a debloca situația, avocatul Vadim Vieru a cerut o opinie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a explicat că examinarea extrădării poate continua în paralel cu procedura de azil, însă executarea acesteia este suspendată până la soluționarea dosarului de refugiat.

Depunerea cererii de azil nu are drept efect suspendarea sau amânarea soluționării cererii de extrădare. Judecătorul va lua decizia pe marginea cererii de extrădare chiar dacă cererea de azil încă nu a fost soluționată. Totuși, executarea hotărârii judecătorești de admitere a cererii de extrădare nu poate avea loc până la soluționarea cererii de azil. Dacă, ulterior, cererea de azil va fi acceptată, hotărârea cu privire de extrădare nu va fi executată”, a precizat CSJ.

Conform sursei citate, Nemolyakin a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit în Ucraina. În 2016, un tribunal din Moscova a dispus arestarea sa în lipsă, iar acesta a fost dat în urmărire internațională.

Bărbatul a intrat ilegal în Republica Moldova pe 12 august 2024 și a fost reținut o lună mai târziu, în timp ce încerca să ajungă în Franța prin România. Polițiștii de frontieră au descoperit asupra sa mai multe documente de identitate false, emise pe nume diferite, fapt care a dus la deschiderea unei cauze penale.

În aceeași zi, cetățeanul rus a depus o cerere de azil, invocând riscul de persecuție și lipsa unui proces echitabil în Rusia. Solicitarea a fost respinsă de Inspectoratul General pentru Migrație și ulterior menținută de Curtea de Apel Chișinău. După acest eșec, Nemolyakin a depus o a doua cerere de azil, respinsă inițial de autorități.

Totuși, în februarie 2026, Judecătoria Chișinău a anulat refuzul Inspectoratului General pentru Migrație și a obligat instituția să îi acorde statutul de refugiat.

CSJ nu deține informații dacă această ultimă decizie a fost contestată.

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță rămâne la Guvern, chiar dacă a plecat de la șefia Ministerului Finanțelor. Ce funcție a primit în echipa lui Tofan

Fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, face parte din Cabinetul premierului Vasile Tofan. Potrivit informațiilor publicate pe pagina Guvernului, acesta ocupă funcția de consilier principal al prim-ministrului.

Conform informațiilor publice, Cabinetul prim-ministrului este condus de Carolina Bogatiuc, în calitate de șefă a Cabinetului. Andrian Gavriliță figurează pe poziția de consilier principal, iar Dumitru Ciorici ocupă funcția de consilier.

NewsMaker a solicitat Guvernului informații privind data la care a fost numit Gavriliță în această funcție și domeniile de care va fi responsabil. Până la publicarea știrii, instituția nu a oferit un răspuns. Articolul va fi actualizat imediat ce vom primi o reacție.

Amintim că Andrian Gavriliță a deținut funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. După învestirea Cabinetului Tofan, acesta nu s-a mai regăsit în noua componență a Executivului. Portofoliul Finanțelor a fost preluat de fosta deputată PAS Victoria Belous.

În perioada în care a condus Ministerul Finanțelor, Gavriliță a promovat reforma bugetar-fiscală, care a provocat un val de critici din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor publice, ministerul a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare, promovată în mandatul lui Gavriliță. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi trebuit elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să beneficieze de sprijinul și încrederea cetățenilor.

Anterior, Gavriliță a fost consilier de politici în cadrul proiectului GIZ „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Vasile Tofan, despre demisia lui Radu Musteața: „Sunt frustrat de greșeala prostească pe care a făcut-o pentru că este un manager bun”

Prim-ministrul Vasile Tofan a catalogat drept un act „responsabil” decizia lui Radu Musteața de a demisiona din funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, după ce a încercat să ascundă detalii despre trecutul său politic. Totodată, premierul a declarat că este „foarte frustrat” de acțiunile fostului ministru, pe care îl consideră „un manager bun”, apreciind activitatea desfășurată de acesta în perioada în care a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 28 iulie.

Noi am trăit în ani în care nici nu ne puteam închipui că un funcționar public poate să-și dea demisia într-o astfel de situație. Oamenii făceau lucruri grave și erau atât de nesimțiți încât continuau în funcții. În cazul dat, eu salut decizia domnului Musteața. Cred că a procedat responsabil pentru a nu afecta încrederea în întreg Guvernul. În același timp, trebuie să spun pe o notă personală că regret că s-a ajuns aici. (…) Greșeala lui cred că a fost că a început cu o minciună mică care s-a prefăcut într-o minciună mare și după asta nu mai știa ce să facă. (…) El a comis o greșeală mare și a plătit-o”, a declarat Vasile Tofan.

În același timp, șeful Guvernului a spus că este „foarte frustrat” de gestul lui Musteața.

Sunt foarte frustrat pe ceea ce s-a întâmplat și greșeala prostească pe care a făcut-o, în special pentru că este un manager bun. Este printre puținii manageri care au reușit să facă puțină curățenie la ANSA. Și noi avem nevoie de manageri buni. Nu avem o listă de funcționari publici care să-i poți pune pe un front complicat și să facă treabă”, a menționat el.

Amintim că Radu Musteața a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare pe 24 iulie, la două zile după învestire, pe fondul scandalului privind trecutul său politic.

Pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii.

În aceiași zi, Radu Musteața a publicat un mesaj în care își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc, condamnat în dosarul „Frauda bancară”. Musteața a recunoscut că a participat timp de câteva luni la ședințele PDM și că a semnat o „cerere de partid”, la insistența ex-deputatului democrat Nae Simion Pleșca.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: